Conform Digi24: ÎCCJ amână decizia definitivă în procesul magistraților privind restanțele salariale
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat, pentru data de 20 august, pronunțarea unei hotărâri definitive în litigiul intentat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, referitor la plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Instanța supremă a subliniat că neexecutarea deciziilor judecătorești definitive încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor și procurorilor.
În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite sumele datorate, inclusiv prin rectificare bugetară, miza procesului ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lei. Dosarul se află acum în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea Înaltei Curți.
Hotărârea inițială stipulează că Guvernul are la dispoziție zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia pentru a pune în aplicare decizia. În caz de întârziere, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și amenzi substanțiale.
Conflict constituțional între Guvern și ÎCCJ pe tema bugetului
Reprezentanții Guvernului au invocat, pe parcursul procesului, neconstituționalitatea mai multor prevederi din Legea contenciosului administrativ. Aceștia doresc ca, prin sesizarea Curții Constituționale, să se stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară sau dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului. De asemenea, s-a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Premierul a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară. Potrivit acestuia, atribuțiile de elaborare a proiectului de buget, a rectificărilor bugetare și de alocare a sumelor din Fondul de rezervă aparțin exclusiv Guvernului și Parlamentului.
Restanțele salariale, rezultatul majorărilor retroactve
Restanțele salariale provin din majorări salariale decise în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, în scopul alinierii la decizii judecătorești anterioare. Aceste majorări, de 25% pentru judecători și procurori, se aplică retroactiv începând cu anul 2018. Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachete de ajutoare sociale.
În proiectul de buget pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, pentru acoperirea acestor drepturi salariale restante.
Sursa: Digi24
