Marco Rubio: SUA vor o Europă autonomă, nu vasală, ca aliat puternic

Statele Unite își susțin voința de a consolida autonomia militară a aliaților europeni în contextul tensiunilor din Ucraina

Bratislava, capitala Slovaciei — Într-un discurs susținut duminică, secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a reafirmat angajamentul Washingtonului față de suveranitatea și autonomia militară a statelor membre NATO din Europa. În ciuda temerilor că ar putea sprijini o dependență excesivă de Washington, oficialul american a lăsat clar că nu percepe crearea de propriile capacități militare ca pe o alterare a rolului alianței, ci drept o componentă naturală pentru consolidarea securității regionale.

Afirmația cheie: alte puteri militare în Europa, binevenite dacă întăresc NATO

Marco Rubio a declarat răspicat că “Statele Unite nu se opun ca membrii europeni ai NATO să-şi dezvolte propriile capacități militare”. El a adăugat că Washingtonul nu urmărește în Europa o situație în care țările vor deveni “vasale sau dependente”, ci, dimpotrivă, își dorește ca aliații să fie puternici, capabili să asigure ei înșiși o stabilitate durabilă în regiune.

Această declarație vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de invazia Rusiei în Ucraina, care a resuscitat dezbaterile despre necesitatea consolidării capacităților de răspuns ale NATO în fața agresiunilor regionale. Între timp, țările europene inclusiv Polonia, Estonia sau România și-au intensificat eforturile de a-și întări armata, fie prin achiziții de echipamente militare, fie prin dezvoltarea unor filiere proprii de apărare.

Mai multă autonomie, dar în cadrul unui proces coordonat

Deși își exprimă sprijinul pentru inițiativele naționale de consolidare militară, Rubio a subliniat că aceste eforturi trebuie să fie în concordanță cu obiectivele NATO. El a accentuat, de asemenea, că Statele Unite sunt dispuse să ofere sprijin și consultanță, dar, în esență, fiecare țară europeană trebuie să aibă capacitatea de a-și asigura propria apărare, astfel încât alianța să devină mai puternică și mai rezistentă.

Această poziție evidențiază o schimbare subtilă în discursul american: în loc să vadă în dezvoltarea capacităților naționale o amenințare pentru unitatea NATO, Washingtonul o percepe ca o completare, menită să reducă dependența Europeani de steroizi externi. În același timp, această abordare oferă și un semnal politic clar pentru Kremlin, sugerând că Washingtonul susține eforturile europene de a-și întări apărarea, însă fără a cădea în capcana dependenței.

Contextul geopolitic și perspectiva de viitor

Declarațiile de la Bratislava vin în plină încordare geopolitică, după o serie de întâlniri și declarații ale liderilor europeni și ai NATO. În timp ce Alianța își reafirmă angajamentul pentru a contracara amenințarea rusă, se pare că există o preferință tot mai clară pentru o Europe mai autonomă în domeniul apărării, în acord cu principiile suveranității naționale și ale cooperării în cadrul NATO.

Experții anticipează că această direcție va continua să fie susținută, mai ales pe fondul creșterii prezenței ruse pe flancul estic. În același timp, Washingtonul pare să lanseze și un mesaj de încurajare pentru statele europene să-și asume mai activ responsabilitatea de a-și apăra propriile interese strategice, întrucât colaborarea și eforturile comune rămân cheia unei răspunsuri eficiente în fața amenințărilor majore.

În timp ce situația din Ucraina evoluează imprevizibil, discursul de la Bratislava indică o tendință spre o Europe mai sigură și mai independentă din punct de vedere militar, întărind ideea că solidaritatea nu înseamnă doar dependență, ci și capacitatea de a acționa singur, atunci când situația o impune.

Raluca Florea

Autor

Lasa un comentariu