A început procesul suspecților în cazul jafului Tezaurului Dacic expus în Olanda
Procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic, expus în Muzeul Drents din Assen, a debutat recent, cu o serie de mărturii cutremurătoare din partea inculpaților. Starea generală a acestora pare a fi una precară, plângându-se de condițiile inumane din detenție. În centrul atenției se află o colecție de artefacte de o valoare inestimabilă, simboluri ale unei istorii milenare, furate din patrimoniul cultural.
Condițiile din detenție, criticate de inculpați
Chesley W., în vârstă de 37 de ani, a descris experiența sa ca fiind una traumatizantă. Acesta a declarat că a fost „tratat ca un animal”, petrecând șase luni într-o celulă insalubră, infestată cu șobolani. Publicarea fotografiei și a numelui său l-au marcat profund, considerând că aceste aspecte „îl vor bântui pentru totdeauna”, menționând că informațiile de pe internet nu pot fi șterse. Tot Chesley W. a mai fost închis anterior, timp de cinci ani și cinci luni, pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului și furt din magazine. În trecut, acesta a primit un diagnostic de tulburare de personalitate.
Un alt suspect, Bernhard Z., cu un trecut infracțional similar lui Chesley W, a fost și el închis tot pentru cinci ani și cinci luni, pentru o spargere violentă de locuință. Z. a acumulat o serie de condamnări pentru vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. Z. este obișnuit cu serviciul de probaţiune. Acesta a declarat în instanță că își păstrează calmul, dar este „foarte furios”, invocând dreptul la tăcere. Mai târziu, Z. a sugerat că, în cele din urmă, ar putea dori să facă o declarație.
Reacțiile directorului muzeului
Jan B., în vârstă de 21 de ani, pare a fi cel mai tânăr și, posibil, cel mai dificil suspect. Acesta a refuzat să coopereze cu serviciul de probațiune. În instanță, s-a pus problema dacă acesta ar trebui judecat ca minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard, locuind cu părinții săi. Serviciul de probaţiune este îngrijorat de motivele pentru care acesta a acceptat să participe la jaf, neputând stabili dacă a fost vorba de bani sau de influență.
Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a subliniat impactul profund al jafului. Acesta a descris furtul ca fiind un eveniment fără precedent, care a șocat întreaga lume. Van Langh a evocat „o perioadă oribilă” care s-a încheiat odată cu returnarea obiectelor furate. Acesta a accentuat faptul că prejudiciul produs nu poate fi exprimat doar prin valoarea financiară. Potrivit directorului, jaful a reprezentat un atac la adresa identității și a demnității poporului român. Unitatea de șoc a depășit cu mult limitele muzeului, generând furie și neîncredere. În plus, furtul a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România.
Avocații vor susține pledoariile în instanță joi.
