România raportează o realitate alarmantă: unul din cinci copii este victima cyberbullying-ului, fiind expus riscului de hărțuire online încă de la o vârstă fragedă. În acest context, autoritățile europene intensifică eforturile pentru a combate abuzul digital, iar recentul plan de acțiune al Comisiei Europene, anunțat pe 10 februarie 2026, marchează un pas important în această direcție. La nivelul Uniunii Europene, un adolescent din șase a fost deja victimă a cyberbullying-ului, iar în România, aceste statistici sunt la fel de îngrijorătoare, potrivit datelor analizate de poliție.
Cifrele evidențiază o problemă cu rădăcini adânci, care necesită măsuri ferme și strategii clare pentru a proteja tinerii de traumele pe termen lung ale abuzului online. Europarlamentarul Gabriela Firea atrage atenția asupra gravității acestei situații. Într-un discurs susținut în plenul de la Strasbourg, ea afirmă că „unul din șase adolescenți europeni a trecut prin cyberbullying. În România, datele poliției arată că 21% dintre copii sunt hărțuiți online. Vorbind despre traume pe termen lung, am ajuns să trăim o realitate în care un copil sau o femeie pot fi umiliți, șantajați și distruși cu un singur clic”.
Măsuri concrete pentru protejarea minorilor în mediul digital
Deputatul social-democrat a propus trei măsuri esențiale, menite să responsabilizeze platformele digitale și să limiteze accesul celor foarte mici la rețelele sociale. Prima solicitare vizează impunerea „majoratului digital”, adică interzicerea accesului copiilor sub 13 ani pe platforme sociale, cu acordul părinților până la vârsta de 16 ani. Firea mai cere verificarea vârstei utilizatorilor și sancționarea severă a companiilor care nu elimină rapid conținutul abuziv sau dăunător, în ore, nu în săptămâni.
Ea subliniază importanța unui control mai strict asupra accesului minorilor, precum și necesitatea ca platformele responsabile să aplice reguli stricte, cu o transparență totală în gestionarea conținutului. Această abordare vine ca răspuns la cazurile multiple de expunere a copiilor la conținut ilegal sau traumatizant, fiind considerată esențială pentru crearea unui mediu online sigur pentru cele mai vulnerabile categorii de utilizatori.
Context european și măsuri legislative în pregătire
În paralel cu aceste eforturi, zațul de inițiative din Uniunea Europeană ia amploare. Comisia Europeană intensifică verificările asupra marilor platforme digitale, în cadrul regulamentului privind serviciile digitale, pentru a asigura respectarea drepturilor minorilor și combaterea conținutului ilegal. În cadrul acestor investigații, autoritățile investigate se concentrează pe modul în care rețelele sociale gestionează protecția utilizatorilor tineri și modul în care răspund la sesizările de abuz.
Planul de acțiune european include măsuri pentru facilitarea raportării cazurilor de hărțuire online, cooperarea între state și creșterea gradului de educație digitală pentru copii și părinți. „Copiii au nevoie de sprijin și acasă, de educație în școli, consiliere și alfabetizare digitală, dar și de viață dincolo de ecrane, pentru că emoțiile lor trebuie crescute de familie și comunitate, nu de un mediu online violent și traumatizant”, afirmă Firea.
Inițiativele europene marchează începutul unei noi etape în lupta pentru siguranța tinerilor pe internet. Iniciativele legislative și discuțiile din Parlamentul European promit să aducă, în viitorul apropiat, reguli mai stricte pentru platformele digitale, pentru a asigura un mediu online sigur și sănătos pentru cei mai vulnerabili utilizatori. În timp ce aceste măsuri sunt încă în fază de implementare, impactul lor asupra protecției minorilor rămâne de urmărit, iar comunitatea internațională pare pregătită să investească tot mai mult în siguranta digitală a viitorului.
