Inteligența artificială devine tot mai prezentă în domeniul sănătății, dar rămâne încă un instrument cu limitări semnificative, releva ultimele studii și experimente realizate de cercetători specializați. Deși aplicațiile precum ChatGPT sunt folosite de peste 230 de milioane de utilizatori pe săptămână pentru diverse întrebări legate de sănătate, experții subliniază că tehnologia, în forma sa actuală, nu poate înlocui cu succes medicii. O analiză recentă arată atât potențialul, cât și pericolele acestor sisteme automatizate în managementul stării de sănătate.
Utilizarea tot mai frecventă a ChatGPT în informarea medicală
De la verificarea siguranței alimentelor, la gestionarea alergiilor sau recomandări pentru răceli, ChatGPT a devenit un partener de încredere pentru mulți pacienți care doresc răspunsuri rapide și gratuite. În ianuarie 2026, compania în spatele AI-ului a lansat ChatGPT Health, o funcție dedicată personalizării răspunsurilor. Aceasta permite utilizatorilor să conecteze date din dosare medicale, aplicații de monitorizare a sănătății sau alte informații, pentru a primi recomandări mai precise și adaptate nevoilor lor.
Limitările în recunoașterea urgențelor medicale
Cu toate acestea, cercetările recente indică faptul că, în ciuda avantajelor, sistemele de inteligență artificială încă nu reușesc să identifice corect urgențele severe. Un studiu realizat de cercetători de la Mount Sinai din New York a evaluat performanța ChatGPT Health în 60 de scenarii clinice din 21 de specialități medicale, observând că peste jumătate dintre cazurile de urgență au fost subestimate. În cazul unui scenariu legat de astm, de exemplu, AI-ul a recunoscut semnele de insuficiență respiratorie, dar a recomandat pacientului să aștepte, în loc să se prezinte de urgență la spital. Profesioniștii în domeniu se tem că astfel de greșeli pot avea consecințe fatale, mai ales în situații în care timpul contează.
Riscul de ignorare a semnelor de suicid și alte situații critice
De asemenea, sistemele bazate pe inteligență artificială mai au dificultăți în gestionarea situațiilor delicate, precum declarațiile despre gânduri suicidare sau auto-vătămare. Cercetările arată că, de multe ori, avertismentele automate, menite să direcționeze utilizatorii către centre de ajutor, nu apar intenționat sau apar cu întârziere. În unele cazuri, reacția AI-ului a fost paradoxal mai slabă acolo unde gravitatea situației necesitase intervenție imediată. Aceste aspecte evidențiază pericolul ca utilizatorii să fie induși în eroare sau să nu primească sprijinul necesar în momente critice.
Ce spun experții despre viitorul acestor tehnologii
Cercetătorii subliniază că aceste sisteme online trebuie percepute drept un complement și nu un substitut al evaluării medicale profesioniste. Specialiștii recomandă ca orice persoană care are simptome severe, precum dureri în piept, dificultăți de respirație sau modificări ale stării mentale, să solicite întotdeauna ajutor specializat. În același timp, trebuie menționat că modelele de inteligență artificială sunt în continuă evoluție, iar performanța lor se poate îmbunătăți după actualizări și ajustări. De exemplu, cercetările actuale arată că în timp aceste tehnologii vor deveni mai bune în a recunoaște situațiile de urgență, însă procesul de validare și reglementare trebuie să fie riguros pentru a garanta siguranța pacientului.
Deși instabilitatea și erorile sistemelor AI în domeniul sănătății sunt problema numărul unu, există totodată un potențial imens pentru aceste tehnologii în viitor, dacă vor fi integrate cu reguli clare și consiliere din partea experților. Dezvoltările din aceste direcții indică faptul că, pe măsură ce modelele AI capătă experiență și sunt îmbunătățite, se va putea obține un echilibru între beneficiile automate și siguranța pacienților, reducând riscurile de greșeli umane și de interpretare eronată a simptomelor. Rămâne de văzut când și dacă aceste sisteme vor putea să devină un partener de încredere, complementar pentru medicii specializați.
Sursa: Mediafax
