Proces istoric împotriva giganților tech: Meta și Google, condamnate pentru impactul social media asupra sănătății mintale a tinerilor
O decizie fără precedent a fost pronunțată miercuri de o instanță din Los Angeles, când un juriu format din cinci bărbați și șapte femei a stabilit că Meta și YouTube (deținut de Google) sunt responsabile pentru agravarea problemelor de sănătate mintală ale unei tinere, Kaley, 20 de ani, care a început să folosească social media încă de la vârsta de șase ani. În urma verdictului, companiile trebuie să plătească suma totală de șase milioane de dolari, o cuantum unsigned, considerat un pas important în cazul responsabilizării industriei tehnologice în criza sănătății mentale a adolescentilor.
„Rețelele sociale au fost concepute pentru a fi addictive”
Judecătorii au stabilit că Meta și Google trebuie să plătească, fiecare, câte 3 milioane de dolari, cu Meta fiind responsabilă pentru 70% din această sumă. Verdictul a fost primit cu un amestec de satisfacție și pesimism: avocatul familiei, Laura Marquez-Garrett, a rămas, stând cu privirea ațintită înainte, în timp ce colegii săi și-au exprimat susținerea. Reprezentanții companiilor au evitat reacții imediate, anunțând doar intenția de a face recurs.
Ce face această decizie atât de specială este abordarea diferită din proces: în loc să se concentreze pe conținutul generat de utilizatori, justiția a analizat modul în care platformele au fost proiectate pentru a atrage și a menține tinerii pe site-urile lor, asemeni unui „cazinou digital”. Avocații au adus în fața judecătorilor documente interne în care Mark Zuckerberg și alți conducători ai Meta discutau despre strategiile de a atrage și păstra copiii și adolescenții pe platforme precum Instagram sau YouTube încă de pe vremea când erau minori.
„Dacă vrem să câștigăm mare cu adolescenții, trebuie să-i aducem ca preadolescenți,” se arată într-un memoriu intern. Un alt document relevă că cei de 11 ani erau de patru ori mai predispuși să revină pe Instagram comparativ cu alte aplicații, deși platforma avea nevoie ca utilizatorii să aibă cel puțin 13 ani. Aceste detalii au fost prezentate ca dovadă a modului în care tehnologia a fost special concepută pentru a crea dependență.
„Social media a fost folosită ca un produs defect”
Kaley, protagonista procesului, a mărturisit că suferă de depresie și tulburare dismorfică corporală, agravată de utilizarea intensă a social media. În timpul audierii, ea a explicat că a început să-și compare constant imaginea cu ceilalți și a recurs frecvent la filtre de frumusețe pentru a-și îmbunătăți aspectul. „Mă simțeam tot mai rău, iar Like-urile și comentariile erau ca o doză de adrenalină,” a spus tânăra, descriind modul în care cultura populară de pe platforme a alimentat o criză personală.
Avocații Kaley au prezentat documente interne ale Meta, în care Mark Zuckerberg afirma că menținerea tinerilor utilizatori este o prioritate, chiar dacă unele măsuri ar putea fi dăunătoare. „Dacă oamenii simt că nu au o experiență bună, de ce ar mai continua să folosească produsul?” a declarat Zuckerberg în fața juriului.
Companiile de tehnologie au încercat să se apere, susținând că nu există suficiente dovezi științifice care să lege direct social media de problemele de sănătate mintală. „Acest proces interpretază greșit rolul nostru în viața utilizatorilor,” a declarat un purtător de cuvânt al Google.
Impact și implicații pe termen lung
Verdictul este perceput drept o bornă în lupta pentru responsabilizarea industriei digitale. Joseph VanZandt, avocatul principal al familiilor și companiilor litigante, a declarat că acest caz reprezintă un „test de responsabilitate” pentru marii jucători din tehnologie. „Este o recunoaștere clară a faptului că arhitectura acestor platforme poate fi defectuoasă, nu doar conținutul lor,” a spus el.
Decizia va avea repercusiuni nu doar în cazul Kaley, ci asupra a mii de alte procese pendinte, unele având aceeași temelie: dacă platformele sociale au fost concepute pentru a înșela și a exploata vulnerabilitatea tinerilor.
Meta și Google au anunțat deja intentia de a face recurs, dar această hotărâre deschide drumul pentru o regândire a responsabilității companiilor de tehnologie în gestionarea impactului pe care îl au asupra sănătății mentale. În același timp, procesul servește ca un semnal clar pentru autorități și legislatori: zonează clar limitele dintre libertatea de expresie și responsabilitatea protectoare.
Pentru moment, verdictul rămâne un punct de cotitură în modul în care societatea privește influența digitalului asupra tinerelor generații, cu cei mai mari jucători în centrul atenției, fiind obligați, pentru prima dată, să răspundă pentru efectele acțiunilor lor asupra sănătății psihice a utilizatorilor.
Sursa: Npr.org
