Declinul culturii sfeclei de zahăr în România: între subvenții și concurența internă și externă
Deși subvențiile pentru sfecla de zahăr sunt, comparativ, mai generoase decât pentru alte culturi agricole, situația din teren indică o scădere alarmantă a suprafețelor cultivate în ultimii ani. În ciuda sprijinului financiar, fermierii români evită din ce în ce mai mult această cultură, fiind din ce în ce mai descurajați de costurile ridicate de producție, precum și de riscurile climatice și incertitudinile pieței.
Factori economici și climatici care erodează interesul pentru sfeclă
Numărul fermierilor care aleg să cultive sfeclă de zahăr în România este în continuă scădere. În urmă cu un deceniu, suprafața cultivată ajungea aproape de 31.000 de hectare, însă în 2025, această cifră s-a redus la doar 16.000 hectare. Specialiștii avertizează că dacă tendința se menține, sectorul riscă să devină marginal în economia agricolă a țării.
Principalul obstacol continuă să fie costurile ridicate de producție, punând presiune pe profitabilitate. În plus, fenomenele climatice extreme și incertitudinile legate de extrasul și prețul en-detail pe piața internă complică și mai mult decizia fermierilor. În plus, prețul zahărului provenit din import ajunge pe rafturile românești la niveluri foarte scăzute, ceea ce face ca producția locală să fie dificil de competitivitate.
„Interesul pentru sfecla de zahăr scade de la an la an, chiar dacă sprijinul cuplat este atractiv. Suprafețele cultivate se reduc constant, și astfel pune presiune pe întreaga industrie a zahărului”, afirmă Mihaela Neagu, proprietarul Fabrica de Zahăr Luduș. Ea adaugă că, pentru a stimula cultivarea acestei culturi, fabrica asigură fermierilor inputuri, facilități și alte forme de sprijin.
Impactul concurenței din import și cadrul european de reglementare
Un alt factor care influențează drastic sectorul sfeclei de zahăr este competiția neloială din partea zahărului importat, adesea vândut la prețuri foarte scăzute. Acest lucru afectează direct capacitatea de a produce zahăr național, punând în dificultate procesatorii români și, implicit, fermierii care depind de această cultură. În aceste condiții, întregul lanț de producție resimte efectele, iar interesul pentru extinderea suprafețelor cultivate scade considerabil.
Pe plan european, situația se profilează diferit, guvernul UE încercând să întărească poziția agricultorilor în lanțul de aprovizionare. Recent, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord pentru consolidarea puterii de negociere a fermierilor. Acest pact urmărește introducerea unor contracte mai clare și echitabile între fermieri, procesatori și distribuitori, precum și sporirea transparenței pe piața agroalimentară europeană.
Specialiștii consideră însă că măsurile trebuie implementate cât mai rapid, pentru ca efectele pozitive să se resimtă și în sectorul zahărului românesc. Mihaela Neagu, reprezentanta industriei zahărului, subliniază că timpul joacă un rol crucial: „Ne dorim ca inițiativele forurilor europene privind întărirea poziției fermierilor să se concretizeze cât mai repede și să contribuie la stabilizarea acestui sector”.
Viitorul sfeclei de zahăr în România: o luptă pentru supraviețuire
Provocările cu care se confruntă cultura sfeclei nu sunt doar de natură economică, ci și structurale. Într-un context în care, în urmă cu un deceniu, fermierii cultivau de aproape dublu față de suprafața actuală, perspectivele pentru această cultură în viitor sunt tot mai sumbre. Mulți analizează ca pe o cultură de domeniu, care riscă să devină martorul unui proces de marginalizare, dacă sprijinul și măsurile de promovare nu vor fi intensificate.
În timp ce autoritățile și UE încearcă să impună schimbări legislative și economice pentru fortificarea sectorului agricol, fermierii români privesc cu scepticism evoluția. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să inverseze trendul descendent și să coloreze în albastru zeci de mii de hectare risipite pe câmpurile țării, menținând viu spiritul și tradiția industriei zahărului din România.
Sursa: Economica
