Gură de aer în sistemul de control al banilor publici: de la constatări alarmante la indiferență instituțională
În ultimii șase ani, Curtea de Conturi a României a semnalat o gaură uriașă în bugetele companiilor de stat și ale autorităților publice, de aproximativ 6,8 miliarde de lei. În ciuda acestor semnale clare și a numeroaselor sesizări penale trimise mai multor parchete, rezultatele concrete sunt aproape inexistente. Rata de recuperare a fondurilor, de doar șase milioane de lei, evidențiază o problemă majoră a sistemului de monitorizare și sancționare a abaterilor financiare din administrația publică.
Control și sancțiuni: un sistem birocratic care nu pedepsește
Pe durata mandatului lui Mihai Busuioc, actual judecător la Curtea Constituțională, Curtea de Conturi a emis 529 de sesizări penale adresate autorităților competente, în încercarea de a combate frauda și gestionarea deficitară a resurselor publice. Cu toate acestea, eșecul în obținerea de rezultate practice este evident. Potrivit datelor, mai bine de jumătate din aceste sesizări au fost deja clasate de procurori, iar doar 12 dosare au ajuns pe rolul instanțelor penale. În plus, alte 170 se află în faze incertă, fără nicio finalizare clară în privința responsabililor sau a prejudiciilor.
Această situație ridică întrebări asupra eficienței mecanismului de control și sancțiuni, care pare să funcționeze mai mult ca un proces birocratic, dacă nu chiar politizat, decât ca un instrument de apărare a interesului public. În cele mai multe cazuri, dosarele sunt pierdute sau ignorate între celelalte instituții implicate, iar consecințele sunt evidente: lipsa de încredere în sistem și perpetuarea fraudei.
Disfuncționalități majore în gestionarea dosarelor de milioane de euro
Unul dintre cele mai grave cazuri de disfuncționalitate îl reprezintă dispariția a aproape 3 miliarde de lei din sectorul public din Sectorul 1 al Capitalei. În mod inexplicabil, procurorii nu au reușit să identifice 49 dintre sesizările depuse de Curtea de Conturi, chiar dacă acestea conțineau date exacte de înregistrare și descriere a unor posibile nereguli majore în activitatea Societății de Administrare a Participațiilor Statului în Energie (SAPE).
Cazul cel mai flagrant a fost semnalat în martie 2021, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a fost notificat privind sesizări legate de prejudicii estimate la 3,3 miliarde de lei, adică aproape 750 de milioane de euro la cursul de atunci. În ciuda acestei grave evidențe, procurorii au declarat sec că nu au găsit cele două dosare în evidențe, iar reprezentanții Curții de Conturi au refuzat să furnizeze rapoartele de audit care au stat la baza sesizărilor. Astfel, un posibil prejudiciu uriaș rămâne neinvestigat, iar responsabilii de gestionarea fondurilor publice continuă să activeze în mediul administrativ fără nicio răspundere clară.
Perspective și provocări în lupta pentru integritate financiară
Situația haotică a dosarelor și implicarea redusă a sistemului judiciar în sancționarea abaterilor financiare ridică serioase semne de întrebare despre succesele măsurilor de reformă și prevenție din domeniu. Deși Curtea de Conturi continuă să monitorizeze, rezultatele concrete sunt insuficiente pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a mediului de afaceri în modul în care sunt gestionate resursele publice.
În timp ce autoritățile promit măsuri de reformare și întărire a controlului, realitatea demonstrează că terenul mai are nevoie de o reformă profundă, de la nivel de legislație până la voința politică de a urmări și sancționa abaterile. O eventuală schimbare în mentalități și în cadrul instituțional ar putea deschide drumul spre o gestionare mai transparentă și responsabilă a banilor publici, dar până atunci, spectrul corupției și al risipirii rămâne o realitate dureros de prezentă.
