Actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București au declanșat marți un protest pașnic față de un proiect pilot lansat de Ministerul Culturii, care impune o normă zilnică de opt ore de muncă pentru cei din domeniul artistic. Tensiunea a escaladat în decursul zilei, punând în discuție nu doar condițiile de muncă ale actorilor, ci și modul în care statul își gestionează sectorul cultural, recunoscut pentru creativitate și dedicare dincolo de limita unui program de lucru convențional.
### Protestul actorilor și motivele din spatele acestuia
Protestul s-a desfășurat în fața sediului Teatrului Național din București, la ora 14:30, la inițiativa actorilor ai teatrului, care au fost sprijiniți și de personalul tehnic și administrativ. În fapt, proiectul pilot presupune ca artiștii și personalul de scenă să-și înscrie și să justifice activitatea zilnică în rapoarte scrise, iar ideea a fost considerată de mulți dintre cei implicați drept o ingerință excesivă în libertatea artistică, precum și o reducere a valorii muncii creative.
„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură și îi transformă pe artiști în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este și cu sine – începând în zori și terminându-se noaptea, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat”, se arată în mesajul transmis de protestatari.
Actorii explică faptul că munca lor depășește cu mult timpul petrecut în fața publicului, fiind intensă și solicitantă, atât fizic, cât și emoțional. Ei subliniază că unicul mod de a încadra această activitate într-un program de opt ore este o reducere a valorii și profunzimii creației artistice, care implică dedicare continuă și pregătire în afara programului oficial.
### Răspunsul oficial și perspectivele proiectului pilot
Situația s-a complicat și mai mult după intervenția ministrului culturii, Demeter András István, care a explicat că proiectul este doar o încercare testată timp de 30 de zile doar în instituțiile aflate în subordinea ministerului. „Am acceptat propunerea venită din partea breslelor, căci autorii acestor instrucțiuni sunt voluntari din toată țara, care s-au oferit cu experiențele lor manageriale să producă aceste soluții. Aceste soluții au fost transmise printr-o circulară și pe urmă clarificate, astfel încât să se facă un experiment, o încercare, un pilot, o testare, dacă și în ce măsură ele funcționează. Nu este obligatorie”, a declarat oficialul.
Deși inițial reprezentanții Ministerului Culturii au afirmat că proiectul pilot poate fi implementat în cazul în care rezultatele testului sunt pozitive, posibilitatea ca acesta să devină obligatoriu în viitor nu a fost exclusă complet. Ministrul a subliniat că dacă rezultatele experimentului nu vor demonstra eficiență, s-ar putea ajunge chiar la abandonarea proiectului.
### Solidaritate în lumea artistică și ultimele evoluții
Protestul actorilor TNB a atras și sprijinul altor colegi din alte teatre din țară, care și-au exprimat solidaritatea și nemulțumirea față de măsura propusă. În social-media, mulți artiști și personalități culturale au declarat că susțin punctul de vedere al celor implicați în protest.
De altfel, această controversată inițiativă a Ministerului Culturii vine într-un context oarecum tensionat, în care sectorul cultural se confruntă de ani buni cu provocări legate de finanțare, autonomie, și recunoașterea eforturilor și complexității muncii artistice. În aceste condiții, reacția actriților și actorilor din TNB reflectă nu doar dezacordul față de modul de reglementare a muncii lor, ci și o dorință de a atrage atenția asupra valorii libertății artistice și a necesității de a păstra spațiul pentru creație fără constrângeri birocratice inutile.
Până în prezent, Ministerul Culturii a anunțat că testarea va continua, însă planurile concrete pentru o eventuală aplicare a măsurii rămân neclare, iar actorii speră ca dialogul să conducă la o regândire a inițiativei în beneficiul sectorului cultural și al celor care îl reprezintă. În lipsa unor decizii ferme, rămâne de văzut dacă această controversă va duce la adaptări legislative sau va rămâne un semnal de alarma pentru modul în care statul valorizează munca artiștilor în România.
