Ministrul Justiției: Resursele pentru protejarea deținuților cu permisii sunt insuficiente, dar incidentele sunt extrem de rare
O evadare spectaculoasă din Penitenciarul Rahova, în care un deținut de cetățenie turcă a reușit să fugă după primește permisie, a readus în discuție problemele legate de supravegherea și resursele alocate pentru deținuți aflați în proces de reintegrare socială. În contextul recentului incident, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat marți seara că autoritățile nu dispun de suficiente resurse pentru a monitoriza permanent deținuții cu permisii, chiar dacă aceste situații sunt extrem de rare.
Un sistem dificil de gestionat, cu resurse limitate
De la începutul anului, peste 3.000 de permisii au fost acordate de către autorități, un număr considerabil de perioade de libertate condiționată pentru deținuți, menite să faciliteze reintegrarea socială. Totodată, reprezentanții sistemului penitenciar subliniază dificultățile în asigurarea unei supravegheri stricte pentru fiecare caz individual, resursele umane și financiare fiind limitate în fața volumului și diversității cererilor.
„Autoritățile nu dispun de resurse suficiente pentru a-i păzi pe deținuții care primesc permisii”, a afirmat ministrul Marinescu, explicând că, în ciuda riscurilor, incidentele de acest gen sunt extrem de rare și apar mai ales în condițiile în care monitorizarea este dificilă. El a subliniat că, în ultima perioadă, astfel de situații sunt numerice, dar consecințele pot fi grave, mai ales dacă un deținut decis să scoată la iveală forța pentru a scăpa.
Evadarea de la Rahova și răspunsul sistemului penitenciar
Evadarea recentă a deținutului de cetățenie turcă a suscitat însărie publică și o analiză amănunțită în cadrul autorităților. Deși incidentul este excepțional în comparație cu totalul permisilor acordate, el a evidențiat o serie de vulnerabilități în procesul de supraveghere și control.
Reprezentanții Penitenciarului Rahova și ai Ministerului Justiției au anunțat că au demarat investigații interne pentru a stabili circumstanțele exacte ale evadării. În plus, au fost intensificate controalele și verificările la nivelul tuturor unităților penitenciare pentru a evita astfel de situații în viitor. În același timp, experții din domeniu atrag atenția că resursele umane dedicate supravegherii au fost întotdeauna insuficiente, iar problemele de acest fel pot apărea dincolo de simplele limitări financiare.
Contextul legislativ și provocările legate de reintegrare
Acordarea permisiei pentru deținuți reprezintă o componentă esenţială a procesului de reintegrare socială, dar gestionează și riscurile de securitate. În ultimii ani, legislația s-a flexibilizat pentru a favoriza absolvirea mai ușoară a unor condamnați anti și pentru a reduce supraaglomerarea penitenciarelor.
În această dinamică, autoritățile se află în continuă luptă pentru a asigura un control adecvat, în condițiile în care sistemul penitenciar suferă de lipsă de personal, infrastructură insuficientă și resurse tehnologice limitate. În plus, în contextul global, în care criminalitatea și filierele migranților sunt în continuă schimbare, managementul riscurilor devine o provocare majoră pentru sectorul justiției.
Perspective și planuri de viitor
Deși incidentul de la Rahova a generat critici asupra modului în care sunt gestionate permisii și supravegherea, oficialii susțin că se vor intensifica măsurile. Următoarele luni vor fi decisive în implementarea unor program de control mai riguroase și de dotare cu echipamente moderne, menite să limiteze riscul de evadere.
Este clar că, în final, reperele eficiente în gestionarea permisilor și consolidarea resurselor de monitorizare vor fi puncte de ordine prioritare pentru sistemul penitenciar, încercând să echilibreze drepturile de reintegrare socială ale deținuților cu nevoia de siguranță publică. În tot acest context, orice efort de reformare trebuie să țină cont de complexitatea situației și de faptul că, uneori, incidentele extrem de rare pot avea implicații de proporții, dacă nu sunt gestionate prompt și eficient.
