Ministrul Muncii amenință cu demisia dacă proiectul de lege a salarizării din educație nu ajunge în consultări până în jumătatea lunii aprilie
Tensiunile din sistemul de învățământ românesc ating cote alarmante, pe fondul promisiunilor nerespectate și al neîncrederii crescânde între guvern și sindicatele din educație. Într-un discurs apărut ca răspuns la întrebările despre calendarul reformei salariale, ministrul Muncii, Florin Manole, a făcut o declarație neașteptată: dacă proiectul legii salarizării nu va fi trimis pentru consultări publice până la jumătatea lunii aprilie, va renunța la funcție. Anunțul vine într-un context marcat de neînțelegeri consecutive privind suficientele creșteri salariale și pașii pentru rezolvarea problemelor din sistemul de învățământ, care de ani buni se confruntă cu deficit de fonduri și lipsă de încredere din partea cadrelor didactice.
O promisiune pe mai multe vânturi și o atmosferă de incertitudine
De mai bine de un an, Ministerul Educației și Sindicaliștii din învățământ promit o reformă a salarizării, menită să aducă salarii mai decente pentru profesorii și educatorii din toată țara. Cu toate acestea, aceste promisiuni rămân, aproape în totalitate, la nivel de discurs și câteodată se concretizează în mici creșteri, insuficiente pentru a acoperi costurile reale de trai ale cadrelor didactice. În plus, dificultățile bugetare ale Statului și divergențele de opinie între partea guvernamentală și reprezentanții educatorilor au alimentat nemulțumirile și au amplificat senzația unei crize de încredere profundă.
Florin Manole, care a preluat recent mandatul de ministru, nu a făcut decât să valideze această stare de tensiune, declarând public: „Voi demisiona dacă legea salarizării nu va fi adusă în etapa de consultări cu sindicatele până la jumătatea lunii aprilie.” Această amenințare a fost reinterpretată de opinia publică ca un semn clar al frustrării unei administrații ferm convinse de necesitatea unei reforme economice și sociale în educație, dar incapabile momentan să o implementeze din cauza blocajelor birocratice și politice.
Disensiuni și așteptări nerespectate din partea actorilor implicați
Reacțiile sindicaliștilor și ale liderilor din învățământ nu au întârziat să apară, acuzând guvernul de tergiversare și promisiuni neîndeplinite. Liderii de la Federația Sindicatelor din Educație susțin că fără o structură clară pentru creșteri salariale și fără consultări serioase, starea de nemulțumire se va adânci, riscând declanșarea unor acțiuni de protest sau greve generale. În acest climat tensionat, opinia generală exprimată de analiști este că decizia ministrului de a-și declara disponibilitatea de a pleca dacă termenele nu sunt respectate servește mai mult ca un semnal politic de presiune, decât o hotărâre fermă de a renunța la funcție.
În acest moment, încercările guvernului de a face pași concreți pentru adoptarea legii salarizării au rămas în impas, iar toate semnele indică faptul că perioada următoare va fi crucială. În condițiile în care dezbaterile pe subiectul salariilor și reformei în educație sunt departe de a se finaliza, rămâne de văzut dacă promisiunile anunțate vor fi respectate sau dacă tensiunile vor escalada, afectând și mai mult stabilitatea și pregătirea sistemului de învățământ din România. În cazul în care aceste blocaje persistă, perspectivele pentru viitorul apropiat al educației naționale rămân sumbre, iar situația profesorilor și părinților continuă să fie fragilă și instabilă.
