Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a dezvăluit că România a suportat, într-un mod tacit, despăgubiri de aproximativ 600 de milioane de euro pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID de la Pfizer, după ce țara noastră a pierdut procesul cu compania farmaceutică. Această sumă reprezintă despăgubiri pentru vaccinurile supraevaluate, iar autoritățile române au refuzat să preia costurile suplimentare, care au fost transferate indirect asupra bugetului statului.
Detalii despre procesul și despăgubiri
În cadrul unei declarații recente, Alexandru Rogobete a explicat modul în care România a fost expusă la costuri nemaivăzute în urma contractului cu Pfizer. Potrivit ministrului, țara noastră nu a reușit să câștige procesul în instanță, iar decizia a fost favorabilă gigantului farmaceutic, care a cerut despăgubiri considerabile. În total, suma cerea depășește 600 de milioane de euro, sumă pe care autoritățile române trebuie să o plătească, chiar dacă țara noastră a avut obiecții față de preț și condițiile contractuale.
„Nu am fost informați în mod clar, iar contractele și condițiile au fost încheiate fără o transparență deplină. În final, plata acestor despăgubiri a fost o consecință a pierderii procesului de către România,” a precizat Rogobete.
Autoritățile române au avut posibilitatea de a contesta decizia instanței, însă s-au retras din proces, preferând varianta minimizării daunelor, fapt care a condus la acceptarea despăgubirilor fără a mai continua demersurile legale.
Rolul guvernului și implicațiile financiare
Decizia de a nu contesta decizia tribunalului a fost criticată de către opoziție și de specialiști, care susțin că statul a fost pasiv în fața unui conflict cu un gigant global. Astfel, România a rămas cu o factură imensă, pe care trebuie să o achite din fondurile publice, adesea insuficiente pentru a acoperi astfel de sume.
„Nu putem considera această situație altceva decât o victorie a companiilor farmaceutice în fața statului român,” a afirmat un reprezentant al opoziției. În lipsa resurselor și a unei strategii clare, țara a fost nevoită să suporte o parte din plata acestor despăgubiri, chiar dacă inițial programase alte cheltuieli în domeniul sănătății.
De asemenea, în timpul negocierilor, unele documente pasate mai departe nu au fost suficiente pentru a justifica prețurile plătite, iar lipsa de transparență în procesul de achiziție a fost subiect de discuții intense.
Autoritățile române au avut dificultăți în a explica modul în care suma de 600 de milioane de euro va fi recoltată, dar s-a estimat că această cheltuială va fi acoperită din bugetele anuale, creând presiuni pe sectorul sanitar și pe alte domenii sociale.
Ultima declarație oficială a fost făcută pe 10 februarie 2023, când Ministerul Sănătății a confirmat că plata respectivă a fost inevitabilă, fapt pentru care s-au luat măsuri de reducere a altor cheltuieli bugetare. În același timp, guvernul a anunțat că va încerca să negocieze și să recupereze această sumă din fonduri europene sau alte resurse financiare naționale în anii următori.
