Coiful de la Coțofenești, simbol al României, țintă a unei spargeri de muzeu: MNIR denunță un atac asupra patrimoniului național
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a făcut publică declarația sa oficială în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos, unde sunt judecați autorii furtului de la Drents Museum. Incidentul din ianuarie 2025, soldat cu utilizarea explozibililor pentru a sparge muzeul, a fost catalogat de MNIR drept un atac grav asupra patrimoniului cultural internațional. Furtul a vizat artefacte de o importanță excepțională pentru identitatea țării.
Pierderi incalculabile: dincolo de valoarea materială
Printre artefactele furate se numără Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din AUR, clasate în Tezaurul României. Potrivit MNIR, aceste piese nu sunt simple bunuri materiale, ci reprezintă valori de patrimoniu de o importanță deosebită. Ele aparțin memoriei culturale a României, dar și patrimoniului cultural al umanității.
Coiful de la Coțofenești, un simbol al originilor istorice și al demnității culturale, este cunoscut de specialiști, dar și de generații întregi de români. Dispariția sa a fost percepută ca o rană adusă memoriei colective, generând șoc, revoltă și umilință în rândul cetățenilor. Furtul a smuls cu violență o parte din trecutul țării din spațiul public, conform MNIR. Muzeul subliniază că prejudiciul cauzat nu este doar material, ci și moral și profesional.
Repercusiuni globale și efecte sociale
Consecințele incidentului au avut un impact global, afectând cooperarea culturală dintre instituțiile europene. MNIR avertizează că acest act violent a generat teamă și suspiciune, punând sub semnul întrebării viitoarele împrumuturi muzeale și deteriorând încrederea necesară în colaborările internaționale. Furtul a provocat grave repercusiuni sociale.
În spațiul public, evenimentul a alimentat neîncrederea și discursuri ostile față de MNIR și față de ideea schimburilor culturale internaționale. Declarația subliniază că furtul a fost perceput ca o umilință națională și a fost exploatat pentru a amplifica tensiuni și sentimente anti-europene. MNIR face apel la instanța din Assen să trateze cazul cu toată seriozitatea, considerând fapta drept un atac excepțional asupra patrimoniului cultural.
Eforturi de recuperare și investigații în desfășurare
MNIR își exprimă încrederea că autoritățile române vor continua să sprijine eforturile de recuperare ale artefactelor. Instituția va căuta să atenueze efectele acestui incident, în conformitate cu legislația națională și directivele europene aplicabile. Declarația subliniază că păstrarea creațiilor trecutului este o responsabilitate care trebuie protejată pentru generațiile viitoare.
Autoritățile continuă să investigheze soarta ultimei brățări dispărute, care nu a fost recuperată. În timpul audierilor, Bernhard Z. a declarat că nu deține nicio informație despre artefactul lipsă și s-a arătat indignat de faptul că este considerat principalul suspect.
