Averea unei persoane decedate fără testament este împărțită conform legii, un proces complex care stabilește ordinea moștenitorilor și cota-parte din bunuri. Sistemul juridic românesc prevede clar cine are prioritate la moștenire, în absența unei ultime dorințe scrise. Astfel, rudele primesc bunurile defunctului, respectând o ordine prestabilită, ce ține cont de gradul de rudenie și de existența sau inexistența unui soț supraviețuitor.
Principii de bază ale moștenirii legale
În cazul în care o persoană nu lasă testament, moștenirea se realizează conform regulilor succesiunii legale. Aceste reguli sunt stabilite de Codul Civil român și urmăresc să asigure împărțirea echitabilă a averii defunctului. Primul pas este determinarea moștenitorilor legali. Aceștia sunt împărțiți în clase de moștenitori, fiecare clasă având prioritate față de următoarea. Prima clasă include copiii defunctului, indiferent dacă sunt născuți în căsătorie sau în afara acesteia, și soțul supraviețuitor. Aceștia vin la moștenire în cote egale, cu excepția situației în care există și soț supraviețuitor.
Dacă nu există copii, sau dacă aceștia au decedat, intră în joc a doua clasă de moștenitori – părinții defunctului și soțul supraviețuitor. În absența părinților, moștenirea este împărțită între soțul supraviețuitor și frați, respectiv surori. Următoarele clase includ bunicii, unchii, mătușile și alte rude până la gradul patru de rudenie. În fiecare caz, legea stabilește cote precise pentru fiecare moștenitor, asigurand un proces transparent.
Cote și drepturi în funcție de gradul de rudenie
Soțul supraviețuitor joacă un rol important în procesul de moștenire legală. Cota acestuia variază în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs. Dacă există copii, soțul supraviețuitor moștenește o cotă, alături de aceștia. În cazul în care nu există copii, iar defunctul lasă părinți, soțul supraviețuitor are dreptul la o cotă mai mare din moștenire.
În situația în care defunctul nu are moștenitori legali, iar averea nu are caracter vacant, se pune problema moștenirii acesteia. În astfel de cazuri, moștenirea poate reveni, în anumite condiții, unor rude mai îndepărtate. Pentru a beneficia de dreptul la moștenire, rudele trebuie să facă dovada gradului de rudenie cu defunctul. Dovada se face prin acte de stare civilă, cum ar fi certificate de naștere sau de căsătorie.
Ce se întâmplă cu bunurile dacă nu există moștenitori legali
Dacă o persoană decedează fără testament și fără moștenitori legali cunoscuți, averea este considerată vacantă. În acest caz, conform legislației, moștenirea revine unității administrativ-teritoriale în raza căreia defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Aceasta înseamnă că bunurile, inclusiv imobilele, conturile bancare și alte active, trec în proprietatea statului sau a autorităților locale.
Procedura de stabilire a moștenitorilor legali și de împărțire a averii în cazul decesului unei persoane fără testament este gestionată de notari sau de instanțele de judecată, în funcție de complexitatea cazului și de eventualele dispute între rude. Dosarul de succesiune este constituit după decesul persoanei și includ documentele care atestă legăturile de rudenie și bunurile de moștenit.
În anul 2023, la nivel național, au fost înregistrate peste 30.000 de dosare de succesiune în care nu a existat un testament.
