Conform Antena 3: NATO intenționează să își consolideze flancul estic cu ajutorul dronelor, senzorilor și inteligenței artificiale, într-o vastă rețea concepută pentru a detecta și contribui la respingerea unui posibil atac rusesc. Abordarea presupune utilizarea dronelor asistate de inteligență artificială, dar fără a delega autonomia completă acestora. Mașinăriile ar putea ajuta la pilotare, în timp ce operatorii umani ar decide ce ținte sunt lovite, a relatat Politico.
Acest nou concept se aliniază cu practicile pe care Ucraina le aplică deja pe câmpul de luptă. Invadarea țării a determinat o integrare tot mai mare a inteligenței artificiale în operațiunile cu drone. Cu toate acestea, atât militarii, cât și companiile din industria tehnologică de apărare subliniază importanța menținerii oamenilor în centrul procesului decizional, chiar și pe măsură ce războiul devine mai robotizat.
Noul concept de apărare NATO
Dronele asistate de inteligență artificială vor face parte din Inițiativa de descurajare pe Flancul Estic, o rețea digitală pentru câmpul de luptă pe care alianța o construiește. Aceasta va monitoriza amenințările de-a lungul frontierelor sale cu Rusia și Belarus, de la nordul Finlandei până la Marea Neagră.
Conceptul include mii de drone, senzori și sateliți interconectați prin sisteme de inteligență artificială. Scopul este detectarea rapidă a posibilelor încălcări ale teritoriului aliat și respingerea atacurilor din prima linie de apărare. Forțele militare convenționale, precum tancurile, avioanele de luptă și artileria, vor rămâne însă coloana vertebrală a apărării.
Maiorul Ben Schiff din armata SUA, ofițer pentru operațiuni software, a declarat pentru Bild că atât Ucraina, cât și Rusia continuă să se bazeze pe oameni pentru controlul dronelor. Deși unele sisteme dispun de inteligență artificială pentru scurte perioade de autonomie în timpul zborului, pilotarea principală este realizată de operatorii de la sol. Schiff a explicat că „cele mai plictisitoare părți ale zborului”, cum ar fi menținerea dronelor deasupra câmpului de luptă în căutarea țintelor, ar trebui automatizate. Decizia finală privind ținta pe care drona trebuie să o lovească revine unui om.
„Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze efectiv, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp,” a subliniat Schiff.
Integrarea datelor și lecțiile din Ucraina
Schiff este manager pentru EFDI Data Backbone, o infrastructură în curs de dezvoltare menită să ajute forțele NATO să detecteze, clasifice, distribuie și folosească rapid informațiile la scară largă. Sistemul conectează rețele informatice și de comandă incompatibile din mai multe state aliate, permițând circulația în timp real a datelor de la senzorii desfășurați în prima linie către comandamente. Obiectivul este ca NATO să depășească sistemul liniar actual, în care informațiile pleacă de pe linia frontului către un factor de decizie și apoi se întorc pe câmpul de luptă. Se dorește trecerea la o abordare în care datele de la senzori pot fi transmise rapid către sistemele de armament și operatori.
Valoarea unei drone, a unui senzor sau a altei capacități nu este determinată exclusiv de performanțele sale individuale, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al armatei SUA pentru Europa și Africa. Eficiența sa depinde de cât de bine este integrată în ansamblul operațional.
Ucraina deschide deja drumul în integrarea inteligenței artificiale în operațiunile militare. Pe câmpul de luptă, țara a făcut progrese importante în folosirea inteligenței artificiale pentru sprijinirea unor funcții precum luarea deciziilor, navigarea dronelor, ghidarea în faza finală și creșterea preciziei. Peste 200 de companii ucrainene dezvoltă componente bazate pe inteligență artificială pentru drone, rachete, radare și alte sisteme. Aceste companii insistă că mașinăriile nu vor controla dronele de la începutul până la sfârșitul unei misiuni.
Producătorii ucraineni de drone, precum Wild Hornets, susțin că inteligența artificială va fi integrată treptat în aproape toate etapele operațiunilor de zbor, de la detectarea și identificarea țintelor până la ghidarea în faza finală. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că oamenii vor continua să ia decizia finală privind ținta care trebuie lovită, deoarece operatorii dronelor interceptoare trebuie să urmărească constant modificările tactice ale inamicului și să facă ajustările necesare.
Comandanții din armata ucraineană au declarat că, pe măsură ce sistemele autonome devin tot mai răspândite, oamenii trebuie să rămână implicați în procesul decizional. Grek, indicativul unui comandant de companie care coordonează mașinării robotizate în Regimentul 21 „Kraken” al Ucrainei, a afirmat că obiectivul este de a „le permite oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor în care judecata umană are cea mai mare valoare”.
Ofițerii armatei SUA au confirmat că NATO folosește experiența operațională din Ucraina pentru a-și fundamenta planificarea militară în perspectiva unei posibile confruntări viitoare. „Nu copiem Ucraina,” a declarat căpitanul Ronan Sefton. „Învățăm de la Ucraina.”
Sursa: Antena 3
