România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a deficitului bugetar, acesta scăzând la 7,9% din PIB în 2025, conform datelor confirmate de Eurostat. Această corecție, de 1,4 puncte procentuale din PIB, depășește așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor financiare internaționale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că această evoluție marchează o etapă de maturizare fiscal-bugetară pentru România.
Eforturi susținute de echilibrare bugetară
Scăderea deficitului bugetar este rezultatul măsurilor de echilibrare adoptate în a doua parte a anului precedent, conform Ministerului Finanțelor. Aceste măsuri au inclus creșterea veniturilor bugetare, reducerea și eficientizarea cheltuielilor, precum și reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea fondurilor europene. România a menținut investițiile publice la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, susținând în continuare dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Această consolidare fiscală nu a afectat investițiile și marile proiecte de modernizare ale țării, potrivit ministrului Nazare. El a subliniat că, prin reducerea deficitului, România își recapătă libertatea economică și capacitatea de a decide asupra propriului viitor. De asemenea, a transmis mulțumiri românilor și mediului privat pentru „răbdare, încredere și echilibru”.
Comparativ cu alte state membre UE
În timp ce România a înregistrat o corecție fiscală importantă, alte state membre au prezentat ajustări mai moderate sau deficite ridicate. Polonia estimează un deficit de aproximativ 7,3% din PIB, Belgia de 5,2% din PIB, iar Franța de 5,1% din PIB. Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.
Totuși, România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. La nivelul Uniunii Europene, deficitul mediu s-a situat la aproximativ 3% din PIB, mult sub nivelul înregistrat de România. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au subliniat necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală și menținerea unei discipline bugetare stricte.
Implicații pentru economia națională
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt esențiale pentru reducerea costurilor de finanțare ale economiei românești. Deficitele mari și datoria în creștere pot duce la dobânzi mai ridicate pentru stat, precum și la costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Consolidarea fiscală urmărește reducerea acestor vulnerabilități și crearea unui cadru economic mai stabil și atractiv pentru investiții private și dezvoltare pe termen lung.
România a început, de asemenea, stabilizarea traiectoriei datoriei publice, revenind pe direcția asumată prin Planul Fiscal-Bugetar. Datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că, în 2025, ponderea în PIB a deficitului guvernamental în zona euro a scăzut la 2,9%, iar în UE a rămas la 3,1%.
Sursa: Antena 3
