Conform HotNews: Liderii marilor partide reunite în fosta coaliție de guvernare – Sorin GRINDEANU (PSD), Ilie BOLojan (PNL), Dominic FRITZ (USR) și Kelemen HUNOR (UDMR) – se întâlnesc marți, la Palatul Cotroceni, cu Președintele Klaus Iohannis pentru o discuție crucială pe tema legii salarizării unice, un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), al cărui termen a fost amânat deja de patru guverne succesive.
Discuțiile au loc într-un context politic tensionat, marcând cea de-a 98-a zi de criză politică, în condițiile în care PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, pe de altă parte, nu au reușit încă să ajungă la un consens pentru formarea unui nou guvern. Ultimele săptămâni au fost dedicate unor negocieri intense la nivel de consilieri prezidențiali, unde reprezentanți ai partidelor, precum Raluca TURCAN (PNL) și Florin MANOLE (PSD), au purtat discuții preliminare pe marginea proiectului legislativ.
Surse care au participat la aceste întâlniri indică faptul că, deși nu există un acord formal, principiile generale ale reformei salariale nu generează diferențe majore de opinie între formațiunile politice. Totuși, se pare că există divergențe și între miniștrii interimari responsabili, respectiv Dragoș PÂSLARU (Muncă) și Cseke ATTILA (Sănătate), în privința reașezării grilelor salariale, potrivit acelorași surse.
Avertismentul ministrului Muncii: Termenul limită se apropie
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș PÂSLARU, a lansat un avertisment ferm, printr-o postare pe Facebook, subliniind că aceasta este, cel mai probabil, ultima săptămână în care se mai poate obține un acord politic pe reforma salarizării unice. După data de 31 august, termenul limită asumat prin PNRR, România riscă să piardă fondurile europene aferente acestui jalon.
Reprezentanți ai PSD au confirmat, la rândul lor, șansele reduse ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la sfârșitul lunii. În acest sens, premierul interimar Ilie BOL үшін a declarat vineri, într-un interviu pentru RFI, că nu există încă „o formă de acord” care să permită adoptarea rapidă a legii de către Parlament, deși a exprimat speranța că aceasta ar putea fi adoptată în perioada următoare.
Acum, speranța liderilor partidelor este ca întâlnirea de la Cotroceni să conducă la o formă finală a legii care să minimizeze nemulțumirile categoriilor profesionale și să poată fi adoptată nemodificată de către comisiile parlamentare.
Nemulțumiri în rândul angajaților din sănătate și educație
Primul proiect al legii salarizării unice, prezentat public în luna iulie de Ministerul Muncii, a generat proteste puternice în rândul sindicatelor din sectorul sanitar. Membrii Federației Sanitas au manifestat în stradă și au declanșat grevă generală la finalul lunii iunie, contestând prevederile proiectului.
Pe lângă reacțiile din domeniul sanitar, proiectul a stârnit și tensiuni politice. PSD a trimis o scrisoare către Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând sprijin pentru găsirea unor „soluții pentru protejarea educației și sănătății în reforma salarizării”.
Dragoș PÂSLARU a insistat, în postarea sa, că proiectul a fost îmbunătățit și a reiterat promisiunea că niciun salariu nu va scădea în urma noii legi. În domeniul sănătății, ministrul a afirmat că au fost detaliate principiile legate de sporuri și o matrice de diferențiere a coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări.
„Un mesaj important pentru tot personalul medical și de sprijin – deja în domeniul sănătății suntem cu peste 75% creșteri de venituri salariale per total. Chiar ar fi aiurea ca proiectul să fie respins în aceste condiții”, a transmis ministrul. Pentru sectorul educațional, PÂSLARU a menționat îmbunătățiri pentru plata cu ora, cu o creștere substanțială, și o versiune mai atractivă pentru indemnizația de dirigenție.
Un jalon PNRR amânat repetat
Reforma salarizării unice, un jalon evaluat la 770 de milioane de euro, ar fi trebuit, conform angajamentelor inițiale, să fie implementată încă din iunie 2023. De la aprobarea PNRR și până în prezent, Ministerul Muncii a avut patru conducători: Raluca TURCAN (PNL), Marius BUDĂI (PSD), Simona Bucura OPESCU (PSD) și Florin MANOLE (PSD). După demisia acestuia din urmă, Dragoș PÂSLARU a preluat interimar portofoliul.
La finalul anului 2023, Guvernul Ciolacu 1 a renegociat PNRR cu Comisia Europeană, iar reforma salarizării a fost amânată pentru anul 2025, fiind mutată în cererea de plată numărul 4. Anul electoral 2024 a reprezentat o altă perioadă în care PSD și PNL, aflate atunci în coaliție, s-au concentrat pe legea pensiilor, un alt obiectiv din PNRR.
Legea a rămas blocată timp de încă un an și jumătate. În aprilie 2025, Marcel BOLOȘ, ministrul Fondurilor Europene la acel moment, anunța o nouă amânare. „Vom propune alte șase jaloane și ținte pe care să le amânăm. Deci, cumva restructurăm puțin cererea de plată numărul patru, dar termenul rămâne fix, respectiv luna iunie, indiferent ce se întâmplă. Propunerea este ca legea salarizării unice să se ducă în ultima cerere de plată”, declara BOLOȘ la acea vreme.
Sursa: HotNews
