Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege care permite dublarea numărului de urși ce pot fi împușcați, invocând necesitatea unui mecanism mai eficient și mai compatibil cu protecția speciei. Decizia vine ca urmare a unor neconcordanțe identificate în forma inițială a legii, care vizează prevenirea și combaterea atacurilor acestor animale asupra persoanelor și bunurilor.
Echilibru între siguranță și protecția faunei
Demersul președintelui Iohannis subliniază importanța protejării vieții și integrității persoanelor, precum și reducerea pagubelor cauzate de urși. Totuși, acesta consideră că soluțiile propuse în forma legii transmise la promulgare nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru atingerea acestui echilibru. „Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor”, se arată în cererea de reexaminare.
Se impune ca măsura recoltării letale să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat, sau pe cele care frecventează repetat zonele locuite. Selecția ar trebui să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile, aspecte pe care președintele Iohannis le consideră insuficient detaliate în proiectul legislativ.
Critici privind nivelurile de prevenție și monitorizare
O altă problemă ridicată de președintele Iohannis vizează nivelurile de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027. Legea propunea un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare pentru anul 2026, aceleași cote urmând să fie aplicate și în 2027, fără o evaluare intermediară obligatorie. Această abordare este criticată, deoarece situația populației de urși se modifică constant prin recoltări, mortalitate naturală, braconaj, reproducere și schimbări ale distribuției.
De asemenea, proiectul legislativ stabilește un plafon național și o repartizare pe fonduri cinegetice, dar nu instituie un mecanism unic pentru ca autoritățile să cunoască în timp real numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Președintele Iohannis solicită implementarea unui registru electronic național, administrat de autoritatea centrală pentru protecția mediului, care să genereze un identificator unic pentru fiecare exemplar recoltat și să cuprindă date detaliate, precum fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, alături de documentare foto-video și prelevare de probe biologice.
Reanalizarea interdicțiilor privind femelele cu pui
Un alt articol vizat de cererea de reexaminare se referă la interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui. Deși protecția acestora este necesară, formularea actuală a legii condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, care, în teren, este dificil de determinat cu certitudine prin simpla observare. Diferențele morfologice între puii de un an și nouă luni și cei de doi ani și câteva luni nu sunt întotdeauna vizibile de la distanță, variațiile fiind influențate de sex, nutriție, anotimp și condițiile de habitat.
Metodele care ar putea crește precizia estimării vârstei, cum ar fi identificarea anterioară a individului, măsurători, analiză dentară sau investigații de laborator, sunt incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să ia o decizie. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real, aspect subliniat în cererea de reexaminare.
Curtea Constituțională a respins anterior sesizarea președintelui României, declarând constituțională legea care modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile împotriva urșilor. Actul normativ stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsuri justificate prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale.
Sursa: Digi24
