O descoperire ce răstoarnă tot ceea ce știam până acum despre originile artei și migrația umano-umane a fost făcută recent în Indonezia. În peștera Liang Metanduno, situată pe insula Sulawesi, arheologii au identificat o amprentă de mână, aparent simplistă, dar care s-a dovedit a fi cea mai veche formă de artă rupestră cunoscută în lume. Datarea acesteia a indicat o vârstă de cel puțin 67.800 de ani, ceea ce o plasează cu mult în avans față de celelalte arte rupestre descoperite anterior în aceeași regiune sau în alte părți ale globului. Descoperirea nu doar rescrie cronologia artei preistorice, ci oferă și noi indicii despre modul în care primii oameni au reușit să se răspândească și să stabilească precedenți culturale în Oceania și Australia.
O artă veche de aproape 70.000 de ani schițează noi frontiere în istoria umană
Pentru a determina vârsta exactă a picturilor de pe pereții peșterii, echipa internațională de cercetători a folosit tehnici avansate de datare, cum ar fi seria de uraniu, avalând astfel vechimea opei de artă. Analizele au fost efectuate pe straturi minuscule de mineral format deasupra și dedesubtul picturii, permițând specialiștilor să stabilească, fără echivoc, că această artefactă artistică are peste 67.800 de ani. Acest lucru o face, în mod clar, cel mai vechi exemplu de artă rupestră descoperit vreodată cu certitudine.
Campusul acestor picturi include un șablon de mână care, după modificări intenționate alecontururilor, are aspectul unei gheare. Creatia inițială a fost urmată, după mii de ani, de ajustări, fapt ce indică un anumit scop simbolic sau simbolistic rămas încă un mister pentru cercetători. Profesorul Adam Brumm, membru al echipei de specialiști implicați, subliniază că „semnificația acestei modificări rămâne incertă”, adăugând că „această artă ar putea simboliza ideea că oamenii și animalele erau strâns conectați, sugerând reprezentări ale unor ființe parțial umane, parțial animale”. Modificările și repetițiile creației ar putea indica și un ritual sau o metodă de transmitere a unui mesaj cultural.
Istoria migrării umane în noul context: politici și implicații
Firma de cercetare susține că aceste picturi, realizate de oameni premoderni, au fost create de către populațiile care, mai târziu, au migrat spre continentul australian. Aceasta deschide noi perspective asupra istoricului migrației umane, ajutând la clarificarea celor mai vechi trasaturi culturale din regiune. În special, descoperirile sprijină teoria că primii oameni moderni au ajuns în această zonă printr-o rută nordică, pe insula Sulawesi, și nu printr-o cale sudică, cum s-a crezut anterior.
De fapt, aceste dovezi adaugă un nou capitol în dezbaterea despre momentul sosirii oamenilor pe continentul Sahul, care include Australia, Tasmania și Noua Guinee. Potrivit studiilor recente, migrația spre această regiune a avut loc cu cel puțin 65.000 de ani în urmă, și această artă rupestră devine cea mai veche dovadă vizuală a prezenței umane pe această rută. “Odată cu datarea acestei arte rupestre extrem de vechi în Sulawesi, avem acum cea mai veche dovadă directă a prezenței oamenilor moderni de-a lungul acestui coridor de migrație nordic către Sahul”, explică profesorul Renaud Joannes-Boyau.
Explorările continue în această regiune promite să dezvăluie noi informații despre modalitățile de viață, credințele și simbolurile timpurilor preistorice. În unele cercetări ulterioare, se încearcă identificarea și a altor artefacte și picturi, în vederea consolidării ipotezei că aceasta a fost o zonă de pionierat pentru apariția artei și culturii moderne.
Prin aceste descoperiri, istoria umanității capătă nu doar cronologii mai precise, ci și o înțelegere mai profundă a modului în care oamenii au reușit să-și transmită cunoștințele și valorile, chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Pe măsură ce tehnologia avansează și metodele de datare devin tot mai precise, următoarele descoperiri ne vor oferi și mai multe detalii despre primele încercări artistice ale omenirii. Iar această pictură milenară de pe insula Sulawesi pare a fi doar începutul unei noi etape în înțelegerea originilor noastre culturale.
Sursa: Descopera
