România va reveni, în 2026, la ora de vară în noaptea dintre 28 și 29 martie, momento în care ceasurile vor fi date înainte cu o oră, de la 03:00 la 04:00. Aceasta înseamnă o oră mai puțin de somn pentru români, un ajustament temporar, dar cu implicații importante asupra organismului și societății. În ciuda beneficiilor aparent evidente, precum seri mai lungi și oportunități extinse pentru activități în aer liber, schimbarea preseasonilază riscuri pentru sănătate și siguranță, pe care specialiștii nu le ignoră.
Riscurile pentru sănătate și siguranță în urma schimbării orei
De la instalarea acestei practici în urmă cu decenii, cercetările au continuat să evidențieze efectele negative ale trecerii bruste la un nou fus orar. John O’Neill, expert în ritmuri celulare la Centrul de Biologie Moleculară din Cambridge, susține că „schimbarea orei aduce riscuri mici, dar semnificative pentru sănătate”. El explică faptul că un salt brusc în rutina zilnică perturbă ceasul biologic, sistemul intern care reglează ciclurile de somn, trezire și alte funcții vitale. Pentru populația vulnerabilă, în special persoanele în vârstă sau cu afecțiuni preexistente, aceste dereglări pot crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Studiile recente arată, de asemenea, o creștere semnificativă a accidentelor rutiere în primele zile de după schimbare. Anumite cercetări indică o majorare de aproximativ 6% a accidentelor mortale, atribuibile oboselii și reducerii timpului de odihnă, dar și adaptării la un program diferit. Pierderea unei ore de somn, chiar dacă temporară, poate afecta concentrarea și vigilența șoferilor, conducând la creșterea riscului de incidente în trafic. În plus, mulți raportează iritabilitate, dificultăți de concentrare și o stare generală de disconfort în zilele imediat următoare schimbării orei.
De ce păstrăm ora de vară și ce perspective au românii
Chiar dacă constatând dezavantajele, autoritățile și companiile continuă să susțină beneficiile orei de vară, în special în domeniul economiei. Reducerea consumului de energie a fost unul dintre argumentele principale pentru implementarea acestor schimbări în deceniile trecute, dar efectul său în prezent este adesea contestat. În plus, extinderea timpului de expunere la lumină naturală stimulează activitățile în aer liber și poate sprijini sectoare precum turismul și comerțul, chiar dacă aceste beneficii par tot mai voluminos discutabile pe fondul schimbărilor climatice și al digitalizării.
Un alt element relevant este schimbările de opinie din ultimii ani. Tot mai mulți cetățeni și experți consideră că beneficii economice și sociale ale trecerii la ora de vară nu mai justifică riscurile pentru sănătate și siguranța publică. De aceea, în unele țări europene, dezbaterea despre eliminarea orei de vară devine tot mai intensă. În România, deși există presiuni din partea publicului și a specialiștilor, practica se păstrează pentru moment, iar autoritățile recomandă populației să se adapteze treptat pentru a minimiza efectele negative.
Rămâne de văzut ce va aduce viitorul, având în vedere că, în ultimele decenii, dezbaterile globale au accentuat necesitatea reevaluării modului în care gestionăm schimbările sezoniere de timp. În timp ce unele țări se orientează spre eliminarea definitivă a schimbării orei, altele continuă să o păstreze, chiar dacă efectele nocive devin din ce în ce mai evidente. În România, această decizie nu pare să fie iminentă, însă conștientizarea impactului le face pe mulți să își reevalueze stilul de viață și să se pregătească pentru adapatarea la un nou ritm, odată cu apropierea sezonului estival și a ajustărilor orare. Într-un final, modul în care societățile vor echilibra beneficiile și riscurile acestor schimbări va avea urmări pe termen lung, atât pentru sănătate, cât și pentru calitatea vieții.
Sursa: Playtech.ro
