Conform Agerpres: Guvernul României a aprobat desecretizarea arhivelor Ministerului Afacerilor Externe (MAE), permițând accesul la documente relevante din primii ani ai tranziției post-decembriste, a anunțat Oana Țoiu, ministru interimar de Externe, pe pagina sa de Facebook. Decizia deschide calea pentru o mai bună înțelegere a modului în care România s-a reașezat pe scena internațională după 1989.
Peste 5.000 de dosare declasificate
Declasificarea implică peste 5.000 de dosare diplomatice, echivalentul a aproximativ 100 de metri liniari de arhivă. Aceste documente detaliază politica externă a României în perioada de tranziție, incluzând evenimente cruciale precum alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai din 1992, prăbușirea Uniunii Sovietice și reunificarea Germaniei. Documentele, care anterior erau clasificate, vor fi acum accesibile publicului. Printre titlurile dosarelor se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Un „moment istoric” pentru România
Ministrul Țoiu a descris hotărârea de Guvern ca fiind un „moment istoric”, subliniind importanța accesului publicului la informații despre trecutul recent al țării. „Cele mai multe dintre aceste documente nu mai erau secret de stat de peste un deceniu. Continuau, însă, să fie ținute departe de public ca secrete de serviciu. Nu e o stare normală pentru o democrație care a împlinit 35 de ani”, a declarat Țoiu. Ea a adăugat că accesul la aceste documente este un drept fundamental al cetățenilor, permițându-le să cunoască modul în care România a navigat prin schimbările geopolitice majore de după 1989.
Etapele următoare
După aprobarea Guvernului, urmează o etapă de procesare și digitalizare a dosarelor. Accesul la documente va fi asigurat treptat, începând cu cercetătorii, victimele mineriadelor și, ulterior, publicul larg. Oana Țoiu a menționat că scopul este de a facilita accesul la „faptele care ne definesc istoria și tranziția spre democrație”, permițând poporului român să înțeleagă mai bine costurile tranziției și meritele sale.
Sursa: Agerpres
