În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, românii vor da ceasurile înainte cu o oră, marcând astfel intrarea oficială în ora de vară. Această schimbare, ce se va produce la ora 03:00, când ceasul va indica ora 04:00, va aduce zile mai lungi și nopți mai scurte, adaptând programul zilnic la lumina naturală a sezonului cald.
Trecerea la ora de vară, o practică cunoscută, are scopul de a optimiza utilizarea luminii solare. Deși durata zilei nu se modifică, iluminarea naturală va fi prezentă mai mult timp în serile de primăvară și vară, ceea ce permite o mai bună organizare a activităților zilnice. “Odată cu ora de vară, ne bucurăm de mai mult timp petrecut în aer liber după muncă sau școală”, a declarat un economist local, evidențiind avantajele sociale și economice ale acestei schimbări.
### Istoria orei de vară în România
Practicile de ajustare sezonieră a timpului au început în România în 1932, când țara noastră a adoptat pentru prima dată ora de vară, după un model deja implementat în alte state europene. Inițial, trecerea se făcea în prima duminică din aprilie, iar revenirea la ora standard era programată pentru prima duminică din octombrie. “Era o măsură menită să reducă consumul de energie”, explică un istoric, referindu-se la necesitatea de economisire a combustibililor în perioada interbelică.
Practicile legate de ora de vară au avut o istorie tumultuoasă în România. După o suspendare pe o perioadă îndelungată în decursul anilor ’40, sistemul a fost reintrodus în 1979. Astăzi, România se aliniază regulilor Uniunii Europene, trecerea la ora de vară fiind stabilită în ultimul weekend din martie, ceea ce o face parte integrantă din rutina cotidiană.
### Controversele actuale privind schimbarea orei
Cu toate acestea, conceptul de schimbare a orei nu a fost lipsit de controverse. În ultimii ani, s-au purtat dezbateri intense la nivel european despre o posibilă renunțare la această practică. Propunerile din 2019, susținute de Parlamentul European, vizau eliminarea sistemului de ajustare a orei, ceea ce ar permite statelor membre să decidă între păstrarea orei de vară sau a celei standard.
“Până acum, nu s-a ajuns la o decizie finală”, afirmă un reprezentant al Ministerului Energiei, subliniind că, în momentul de față, România continuă să se sincronizeze cu politicile Uniunii Europene, menținând programul de schimbare a orei. Cu toate acestea, este important de menționat că, în multe alte țări din lume, practica a fost eliminată complet. State precum Rusia, Turcia sau China nu mai efectuează ajustări sezoniere ale ceasurilor, menținând un program orar constant pe parcursul întregului an.
### Beneficiile și provocările orei de vară
Pe de altă parte, atât avantajele, cât și dezavantajele orei de vară sunt un subiect de dezbatere continuă. Susținătorii acestei măsuri insistă că permite o economie semnificativă de energie și îmbunătățește calitatea vieții prin creșterea timpului disponibil pentru activități în aer liber. “Este o oportunitate de a încuraja un stil de viață activ și de a îmbunătăți bunăstarea mentală”, susține un specialist în sănătate publică.
În contrast, criticii atrag atenția asupra disconfortului cauzat de schimbarea orei, subliniind că adaptarea la un nou program poate afecta somnul și, prin urmare, sănătatea generală a populației. Experții recomandă ca fiecare individ să își regleze treptat programul de somn înainte de schimbare, pentru a minimiza impactul efectelor adverse.
Pe termen lung, viitorul orei de vară în România și în Europa rămâne incert, iar deciziile politice cu privire la această practică vor avea un impact semnificativ asupra ritmului vieții zilnice. Trecerea la ora de vară din 2026 ar putea fi una dintre ultimele schimbări de acest tip, în funcție de evoluțiile legislative din Uniunea Europeană.
