România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră

Trecerea la ora de vară: o tradiție de peste 40 de ani în România

De câțiva ani, schimbarea orei în România are loc în ultimul weekend al lunii martie, urmată de ajustarea în octombrie, când ora se schimbă în sens invers. În această perioadă, ceasurile sunt date înainte cu o oră, în concordanță cu măsura adoptată de Uniunea Europeană încă din 1980, pentru a profita mai bine de lumina naturală și a reduce consumul de energie electrică. În 2026, această tradiție va fi respectată pentru a noua oară, deși unele țări europene au început să-și reexamineze participarea la această practică.

Reacția autorităților și argumentele din spatele schimbării

Autoritățile române susțin că trecerea la ora de vară este benefică pentru economia țării și pentru populație, facilitând activitățile în aer liber și reducând consumul de energie. Ministerul Energiei afirmă că această măsură contribuie la o mai bună gestionare a resurselor energetice și la diminuarea impactului asupra mediului. Totuși, nu lipsesc și voci critice, care evidențiază riscurile asupra sănătății și dificultățile întâmpinate de cetățeni în ajustarea ritmului de viață.

„Trecerea la ora de vară poate avea efecte asupra ritmului circadian, mai ales în primele zile, și poate accentua oboseala. Este important ca oamenii să fie conștienți și să se adapteze treptat”, explică specialistul în sănătate publică, Dr. Anda Marinescu.

Efectele asupra populației și a societății

Schimbarea orei are implicații directe asupra programului zilnic al românilor. Pentru unii, acest lucru înseamnă uneori perioade de disconfort, mai ales în prima săptămână după trecere. Cu toate acestea, mulți așteaptă cu nerăbdare noile zile mai luminoase, mai ales în contextul în care serile devin mai lungi și permite mai mult timp pentru activități recreative în aer liber.

„Este plăcut să vedem mai mult soare după serviciu, dar adaptarea poate fi dificilă pentru cei cu tulburări de somn”, spune Ana Petroșanu, o tânără din Capitală. Ea recunoaște însă că, în ansamblul său, schimbarea este în avantajul celor care apreciază zilele mai lungi.

Situația la nivel internațional: cine renunță și cine păstrează ora de vară

România nu este singură în această practică. Majoritatea țărilor europene trec la ora de vară, însă nu toate aleg aceeași dată. În Uniunea Europeană, decizia de a suspenda această schimbare va fi luată în ultimii ani, după o consultare extinsă cu cetățenii și actorii economici.

În afara Europei, trendul diferă. Japonia și China, două dintre cele mai mari economii globale, nu implementează ora de vară, considerând că ajustările temporare nu justifică beneficiile. În schimb, SUA păstrează această practică, deși și în cazul lor se discută despre eliminarea trecerii de sezon.

Perspective și provocări pentru următoarele schimbări

Pe măsură ce tehnologia avansează, tot mai mulți experți pun sub semnul întrebării utilitatea schimbării orei, susținând că în cazul multor populații, efectele negative depășesc avantajele. În România, această dezbatere încă nu are un final clar, însă autoritățile o consideră o măsură benefică pentru economia și calitatea vieții.

Pentru moment, cei care se pregătesc de ajustarea ceasurilor trebuie să fie conștienți că în noaptea dintre 28 și 29 martie, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Cu toate că poate părea o simplă formalitate, această schimbare influențează ritmul de viață, programul zilnic și chiar sănătatea multor români. Rămâne de văzut dacă, în următorii ani, acest obicei va fi păstrat, modificat sau abandonat complet, pe fondul discuțiilor din ce în ce mai intense despre beneficiile și dezavantajele orei de vară.

Sursa: HotNews