România trece în această noapte de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026, la ora de vară, măsura fiind aplicată la nivel european. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00, iar durata zilei va scădea la 23 de ore. Această schimbare marchează începutul sezonului cu mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei, algoritmul fiind același ca în anii anteriori, deși nu toate statele europene au rămas fidele sistemului. În România, această ajustare se va menține până în ultima duminică din octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
Impactul asupra somnului și sănătății
Medicii atrag atenția că trecerea la ora de vară poate afecta ritmul circadian al organismului, în special pentru persoanele sensibile. “Pierdem o oră de somn, iar acest lucru poate produce oboseală, dificultăți de concentrare și chiar tulburări ale somnului în primele zile după schimbare”, explică Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog și expert în somnologie. El recomandă ajustarea treptată a programului de somn, cu câte 10-15 minute mai devreme în zilele premergătoare, pentru a ușura adaptarea.
Expunerea la lumina naturală în timpul zilei, menținută constant, constituie un factor esențial în prevenirea problemelor. În plus, dacă trezirea devine dificilă, se recomandă perioade scurte de odihnă, de aproximativ 20 de minute, pentru reîncărcarea energiei. “Este normal ca unele persoane să resimtă mai acut această schimbare, însă cu adapatarea corectă, simptomele trec în câteva zile”, subliniază medicul.
De ce se schimbă ora de două ori pe an
Canalul european a păstrat tradiția schimbării sezonier, inițiată inițial pentru a optimiza utilizarea luminii naturale și a economisi energie. Conceptul datează din secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin a avut ideea de a folosi lumina zilei pentru a reduce consumul de combustibil pentru lumina artificială.
Însă, în timpul Primului Război Mondial, Germania și Austro-Ungaria au implementat această măsură pentru a economisi combustibil în timp de război. Ulterior, și alte țări europene, precum și Statele Unite, au adoptat sistemul pentru același motiv. În România, această practică a fost introdusă oficial în 1932 și a fost adaptată de-a lungul decadelor, fiind suspendată în timpul războaielor și reluată în anii ’80 și ’90.
Din 1997, însă, sincronizarea cu UE a făcut ca sistemul să fie uniformizat. În ultimii ani, însă, ideea renunțării la schimbarea sezonieră a orei a devenit tot mai discutată la nivel european. Propunerile de a menține permanent ora de vară sau ora standard au fost lansate, cu intenția de a elimina dezavantajele pentru sănătate și economie, însă fără a se ajunge la o decizie finală.
Reacția autorităților și măsurile de siguranță
Autoritățile române și-au exprimat, de asemenea, preocuparea față de efectele trecerii la ora de vară. Ministerul Sănătății a emis recomandări pentru cetățeni, îndemnându-i să facă ajustări progresive ale rutinei de somn și să acorde atenție expunerii la lumină. “Vom monitoriza impactul schimbării și vom oferi sprijin dacă apar probleme legate de somn sau de obiceiurile zilnice”, a declarat o reprezentantă a ministerului.
Până atunci, românii se pregătesc să alterneze ceasurile, actualizat pentru a beneficia de mai multă lumină naturală și pentru a reduce consumul de energie. În condițiile în care opinia publică, precum și specialiștii, continuă să dezbată avantajele și dezavantajele sistemului, schimbarea anului 2026 aduce în prim-plan nu doar un ritual sezonier, ci și un reminder despre impactul pe care modul nostru de viață îl are asupra sănătății, mediului și economiei.
În ciuda discuțiilor europene, pentru moment, ora oficială a României se va alinia regulilor impuse de legislație, iar cetățenii vor trebui să se adapteze după nevoie. Spectacolul anual al ceasurilor se repetă, însă în prima zi cu lumină mai multă, românii vor putea profita de timpul suplimentar pentru activități în aer liber sau doar pentru odihnă.
Sursa: Digi24
