Arheologii descoperă Alexandria pe Tigris în sudul Irakului
O echipă internațională de arheologi a realizat o descoperire semnificativă în sudul Irakului: identificarea sitului orașului Alexandria, fondat în secolul IV î.e.n. de Alexandru Macedon. Ruinele impresionantului port, localizate la Jebel Khayyaber, aproape de granița modernă cu Iranul, sugerează un centru urban planificat, care lega traficul fluvial din Mesopotamia cu rutele maritime către Golful Persic și rețelele comerciale ce se întindeau până în India și Asia Centrală.
Descoperiri remarcabile în situl istoric
Descoperirile recente au fost posibile grație unor cercetări sistematice, demarate după anul 2014, când echipele de arheologi au fost îndrumate de oficiali locali la locul vechii petreceri comerciale. Suprafața care părea a fi o simplă ridicătură în câmpia plată s-a dovedit a fi un zid al orașului, cu o lungime de peste un kilometru și înălțimi de până la opt metri. Această structură masivă indică existența unui centru urban de mari dimensiuni.
„Mărimea și complexitatea descoperirilor sugerează că Alexandria a fost unul dintre cele mai importante orașe ale perioadei sale”, afirmă Stuart Campbell, unul dintre arheologii implicați în proiect. Revizuirea hărților vechi și utilizarea tehnologiei moderne, inclusiv a dronelor și a magnetometrelor, a permis o cartografiere detaliată a sitului, evidențiind un oraș organizat pe un tipar regular, cu străzi late, cartiere rezidențiale și zone comerciale.
Un port înfloritor și un centru de comerț
Alexandria a servit ca un nod esențial pe rutele comerciale care lega Mesopotamia de alte regiuni ale lumii antice. Între anii 300 î.e.n. și 300 e.n., orașul a devenit un punct de întâlnire pentru schimburile de mărfuri precum condimente, textile și metale prețioase, direcționându-se către piețele de consum din orașele din apropiere, cum ar fi Seleucia și Ctesiphon.
Expedițiile arheologice au scos la iveală nu doar structuri rezidențiale de dimensiuni neobișnuite, ci și un sistem complex de canale menite să susțină activitățile comerciale și agriculturale. İnformațiile obținute sugerează existența unui port care facilita transferul eficient al mărfurilor între rutele fluviale și cele maritime, o caracteristică esențială pentru creșterea economică a orașului.
Declinul victimei schimbărilor ecologice
Cu toate că ascensiunea Alexandriei a fost rapidă, declinul său a fost, la fel, dramatic. Schimbările de mediu au avut un impact major asupra orașului; cursul râului Tigris s-a modificat, iar accesul direct la apă s-a pierdut treptat. Analizele geologice arată că începând cu secolul al III-lea e.n., orașul a pierdut accesul la rutele fluviale, ceea ce a dus la o scădere a activităților comerciale și la abandonarea treptată a așezării.
„Se pare că mediul a fost un factor determinant în declinul unui oraș care altădată prospera”, explică Jörg Fassbinder, specialist în geografie arheologică. Distrugerile cauzate de război și, ulterior, de degradarea ecologică, au contribuit la dispariția unei comunități vibrante.
Lucrările de cercetare continuă la Jebel Khayyaber, având ca scop clarificarea planului urban și stabilirea unei cronologii precise pentru diferitele etape de dezvoltare ale orașului. Proiectele viitoare vizează excavarea zonei și aprofundarea cunoștințelor despre interacțiunile dintre factorii de mediu și dezvoltarea urbană la Alexandria pe Tigris.
Astfel, descoperirile de la Jebel Khayyaber nu doar că oferă o privire de ansamblu asupra unei perioade mai puțin documentate din istoria Mesopotamiei, dar și subliniază importanța istorică a acestei regiuni ca un centru major de comerț și cultură în antichitate.
