Premierul ungar Viktor Orban a lansat sâmbătă o declarație care mai că ar putea răsturnă percepțiile obișnuite despre amenințările cu care se confruntă țara sa. În contextul unei campanii electorale tensionate, liderul de la Budapesta a susținut că, de partea care reprezintă o reală provocare pentru Ungaria, nu este Moscova sau alte forțe externe, ci însăși Uniunea Europeană. Această afirmație, făcută în plină campanie electorală, a ridicat din nou întrebări privind direcția politicii oficiale maghiare și atitudinea față de Bruxelles.
### Orban acuză Bruxelles-ul de intervenții în politica internă a Ungariei
„Adevărata amenințare pentru Ungaria nu este Rusia”, a declarat Orban, continuând cu acuzații dure la adresa Uniunii Europene. Liderul maghiar a acuzat instituțiile europene că încearcă să submineze guvernul de la Budapesta, prin sprijinirea și finanțarea opoziției și a organizațiilor care contestă politica guvernamentală. În ultimele luni, tensionele dintre Budapest și Bruxelles s-au amplificat, odată cu un val de critici legate de respectarea statului de drept, independența justiției și libertatea media în Ungaria.
Orban a afirmat că „Bruxelles-ul încearcă să controleze și să suprime voința populară, încercând să impună magistrale norme care nu corespund intereselor maghiare”. În același timp, el a declarat că guvernul său va continua să apere suveranitatea națională, împotriva presiunilor din partea Uniunii Europene, și că nu va accepta „dictatul” forurilor europene.
### Contextul electoral: Frica de pierdere a controlului și impactul asupra politicii interne
Declarațiile lui Orban apar într-un context politic tensionat, cu doar două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru aprilie 2022. La aceste alegeri, partidul Fidesz, condus de premierul în funcție, se confruntă cu o opoziție tot mai coezivă, care cere reforme și o abordare diferită față de guvernarea sa conservatoare și eurosceptică.
Orban a devenit cunoscut pentru atitudinea sa de opozant ferm al politicii comune europene, promovând, de asemenea, o retorică naționalistă și anti-migrație. În ultima vreme, însă, acțiunile sale și discursurile pot avea și un scop electoral clar: consolidarea sprijinului populației și divizarea opoziției, acuzând Bruxelles-ul pentru ceea ce consideră a fi ingerințe nesănătoase în treburile interne.
### O dubla măsură în privința securității și relațiilor externe
De-a lungul anilor, Viktor Orban a atras critici internaționale pentru încălcarea principiilor statului de drept, dar prezentarea recentă a Bruxelles-ului ca „adevărata amenințare” pentru Ungaria reprezintă o schimbare semnificativă în discurs. La nivel european, această poziție a fost primită cu neîncredere, mulți oficiali considerând-o o justificare pentru politicile autoritare ale guvernului maghiar și pentru restricțiile asupra libertăților fundamentale.
Unele analize sugerează că, în încercarea de a-și menține controlul în fața unei opoziții tot mai vocală, Orban încearcă să transfere atenția de la probleme interne, cum ar fi corupția, manipularea mass-media și încălcarea drepturilor omului, către o amenințare externă invizibilă. În același timp, retorica anti-Bruxelles servește drept argument pentru a justifica în continuare modificările legislative și limitele impuse libertăților civice, sub pretextul apărării suveranității naționale.
### Perspective și reacții internaționale
Reacțiile internaționale la discursul lui Orban au fost mixedte. Uniunea Europeană a reiterat angajamentul față de valorile democratice și statul de drept, subliniind că monitorizează îndeaproape situația în Ungaria. În același timp, oficialii europeni au exprimat rezerve legate de campania de atacuri și de retorica care riscă să amplifice diviziunile în societatea maghiară.
Pe de altă parte, susținătorii lui Orban îl consideră un lider care apără valorile conservatoare și suverenitatea națională în fața unor influențe externe percepute ca fiind nocive. Aceștia văd în poziția sa un act de curaj și o reafirmare a independenței maghiare, în contextul în care presiunile din partea Bruxelles-ului sunt din ce în ce mai percepute ca fiind o formă de colonizare.
Dezvoltările din următoarele luni, inclusiv rezultatul alegerilor și modul în care vor evolua relațiile cu instituțiile europene, vor arăta dacă discursul anti-europenist al lui Orban va fi și mai amplificat sau dacă Ungaria va încerca să adopte o abordare mai echilibrată în relația cu Bruxelles-ul. Cert este că, indiferent de final, retorica de confruntare și poziția ambiguă a guvernului maghiar necontenit vor influența pe termen lung peisajul diplomatic și politic din regiune.
