O realegere controversată pentru Viktor Orban, pe fondul criticilor privind derapajele democratice
Premierul ungar Viktor Orban se confruntă cu un nou mandat, marcat de tensiuni interne și externe, după ce a impus o serie de reforme legislative și a consolidat puterea în ultimii ani. Donald Trump și-a exprimat susținerea pentru Orban, înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, din 12 aprilie 2026.
Un nou model constituțional
Având o majoritate solidă în parlament, Orban a implementat o nouă Constituție în 2011 și a modificat sute de acte normative. În primul său mandat, guvernul a forțat pensionarea a sute de magistrați, măsură criticată de Uniunea Europeană. Curtea Constituțională a Ungariei a intervenit ulterior, invalidând unele prevederi. Opoziția a acuzat modificarea regulilor electorale pentru a avantaja partidul Fidesz, prin redesenarea districtelor și votul etnicilor maghiari din regiune.
Consolidarea puterii a fost asigurată prin instalarea loialiștilor în funcții cheie, asigurând un control major asupra aparatului de stat. Orban a ales să se prezinte ca un garant al identității culturale maghiare, opunându-se imigrației musulmane și liberalismului occidental. În plan legislativ, guvernul a consacrat definiția căsătoriei ca uniune exclusivă între un bărbat și o femeie, restricționând adopțiile pentru cuplurile de același sex. Legea care a dat posibilitatea poliției să interzică marșurile Pride a iscat controverse puternice.
Guvernarea prin decrete și controlul mass-media
Din 2022, Orban a guvernat prin decrete, invocând starea de urgență din cauza războiului din Ucraina. Măsurile au inclus restricții pentru organizațiile neguvernamentale și control asupra mediului academic, limitând independența acestora. Open Society Foundations, fondată de George Soros, și-a închis biroul din Budapesta și s-a mutat la Berlin, iar Universitatea Central Europeană, fondată tot de Soros, s-a mutat la Viena.
Orban respinge acuzațiile de subminare a democrației, susținând că a primit mandate clare de la alegători. Ca răspuns la criza migrației din 2015, Ungaria a construit un gard la frontieră și a adoptat reguli de azil aspre. Criticii acuză guvernul de „capturarea” mass-mediei, presa de stat devenind o portavoce a partidului Fidesz.
„Deschiderea către Est” și probleme economice
Strategia „deschiderii către Est” a transformat Ungaria într-un punct de întâlnire pentru investițiile chineze, rusești și germane, aducând țara în conflict cu partenerii din UE și NATO. Ungaria a trasat o „linie roșie” în privința resurselor energetice și a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenționa să îl acorde Ucrainei. Relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat considerabil din cauza unor dispute multiple.
Ungaria a lichidat datoria către FMI în 2013, iar redresarea economică a fost confirmată oficial trei ani mai târziu. Guvernul a majorat țintele privind deficitul bugetar la 5% pentru 2025 și 2026, pentru a face loc cheltuielilor preelectorale. Măsurile pentru a echilibra bugetul au inclus taxe record pentru bănci, preluarea activelor din pilonul privat de pensii și impozite speciale pe marile afaceri din energie și comerț. Aceste decizii au generat confruntări cu Uniunea Europeană și au tensionat relația cu mediul de afaceri internațional.
Viktor Orban a proclamat succesul politicilor sale la începutul anului 2026, justificând că energia, media și băncile sunt acum în mâini maghiare. Cu toate acestea, performanța economică generală rămâne îngrijorătoare, Ungaria confruntându-se cu o perioadă de stagnare care durează deja de trei ani.
