sâmbătă, 18 aprilie 2026
ReactiveNews Jurnalism independent
Acasă Politică Părinți români, împărțiți de Paște: Jumătate nu se pot întoarce acasă
Politică

Părinți români, împărțiți de Paște: Jumătate nu se pot întoarce acasă

Aproape jumătate dintre părinții români plecați la muncă în străinătate nu se vor întoarce acasă de Paște cu copiii lor, arată un studiu recent. Sondajul relevă o realitate dureroasă pentru multe familii din țară, evidențiind impactul migrației asupra relațiilor părinte-copil. Banii sunt principala motivație pentru care mulți părinți aleg să nu petreacă sărbătorile alături de cei mici.

Motivații economice și impactul migrației

45% dintre părinții români care lucrează peste hotare nu vor putea fi alături de copii de Paște. Dintre cei care se vor întoarce, 38% o fac din motive financiare. Studiul Save the Children România, efectuat în 2025, arată că acești părinți au fost plecați în medie șase ani. Atât mamele, cât și tații sunt afectați de această situație.

Mai mult de jumătate dintre părinți sunt absenți pentru o treime din timpul copilăriei copiilor lor, mai ales în primii ani de școală și în perioada preadolescenței. Cu cât plecarea are loc mai devreme, după nașterea copilului, cu atât este mai mare probabilitatea ca durata migrației să fie mai lungă, iar șansele de reconstruire a relației părinte-copil scad.

Studiul subliniază și faptul că 13% dintre tații care lucrează în străinătate și 24% dintre mame sunt singurii susținători financiari ai familiei. 22% dintre părinți au plecat din țară împreună cu celălalt părinte al copilului. În astfel de situații se află 11% dintre tați și 37% dintre mame.

Roluri parentale și suportul familie

72% dintre tații români care au plecat din țară și-au lăsat copiii în grija partenerelor de viață, de cele mai multe ori a mamelor. În comparație, doar 37% dintre femei își lasă copiii în grija partenerilor; majoritatea (62%) își lasă copiii în grija bunicilor. Femeile apelează la rude într-o proporție de două ori mai mare decât bărbații: 14% în cazul femeilor, față de 6% în cazul bărbaților.

Principalele motive pentru migrație sunt salariile mici raportate la nevoile și proiectele de viață ale familiilor. Singura diferență semnificativă între femei și bărbați este ponderea dublă (10% față de 5% în rândul bărbaților) a celor care declară că nu au găsit un loc de muncă în România. Aceasta scoate în evidență nevoia de locuri de muncă pentru femei cu studii medii și de bază.

Un alt aspect relevant este comunicarea dintre părinți și copii. 17% dintre copii vorbesc cu părinții lor o dată la două sau trei zile sau chiar mai rar, conform aceluiași studiu realizat în șapte țări europene – Italia, Germania, Spania, Regatul Unit, Franța, Austria și Belgia.

Consecințe emoționale și lipsa sprijinului

24% dintre părinți consideră că relația cu copilul lor s-a răcit considerabil de la plecarea în străinătate. Timpul petrecut împreună este perceput ca fiind principala lipsă resimțită de copii (59% dintre părinți). Aproape jumătate dintre părinți observă că copiii lor sunt retrași (49%), temători (46%) sau indiferenți (43%), iar 21% dintre copii manifestă agresivitate. În 19% din cazuri, copiii prezintă simultan toate aceste comportamente negative.

Cu toate acestea, doar 9% dintre părinți relatează că copilul lor a beneficiat de sprijinul unui psiholog de la plecarea lor în străinătate. Majoritatea părinților cu copii la școală (59%) au declarat că nu sunt în contact direct cu școala copiilor lor. Contactul este mai frecvent în cazul mamelor plecate (65%) decât al taților (22%) și crește odată cu vârsta copilului: de la 35% pentru copiii de școală primară, la 48% în gimnaziu și 50% în liceu.

Gabriela Alexandrescu, Președintele Executiv al Save the Children România, a subliniat importanța menținerii comunicării și a prezenței în viața copilului, chiar și atunci când distanța nu permite prezența fizică. Organizația Save the Children a dezvoltat servicii specializate pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate și pentru persoanele care îi îngrijesc, începând cu 2010. Programul este în prezent implementat în București și în 12 județe.