În goana după locurile la cele mai căutate școli, părinții din România adoptă diverse strategii care, uneori, afectează echitatea și funcționarea sistemului educațional. Cele mai frecvent întâlnite metode implică practici controversate, precum obținerea vizei de flotant, uzul documentelor pentru cerințe educaționale speciale sau declarațiile privind apartenența etnică, toate menite să crească șansele pentru admitere în instituții de top.
Mutări temporare de domiciliu, o practică frecventă
Unul dintre cele mai întâlnite trucuri este solicitarea vizei de flotant. Părinții încheie formalitatea de a-și încheia domiciliul într-o zonă cât mai apropiată de școala dorită, chiar dacă mutarea este doar pe hârtie. În unele cazuri, familia nu locuiește efectiv la adresa respectivă, ci doar revendică domiciliul pentru a obține un avantaj în procesul de înscriere. Această practică duce, însă, la aglomerarea claselor de top din zonele în care părinții intenționează să își mute copiii.
Mutările temporare pot avea consecințe directe asupra echilibrului din sistem, fiind o metodă rapidă pentru a începe cursurile într-o școală „de top”, dar cu impact negativ asupra celor care trebuie să se limiteze la locurile alocate real.
Documente speciale și declarații controversate în procesul de admitere
O metodă mai subtilă, dar nu mai puțin criticată, este obținerea unor documente care atestă necesitatea de a beneficia de facilități speciale, precum timpul suplimentar la probele de admitere. Deși aceste certificate ar trebui să fie acordate elevilor cu adevărat nevoiți de sprijin, există suspiciuni că unii părinți le obțin în mod fraudulos, pentru a spori șansele copilului.
În plus, au existat cazuri în care părinții au încercat să obțină locuri în școli de top prin declarații de apartenență la anumite etnii, pentru a accesa locuri speciale rezervate unor categorii sociale. Astfel de practici sunt invalide din punct de vedere legal și afectează integritatea sistemului de admitere.
Repercusiunile acestor metode apar imediat atât în structura școlilor, cât și în percepția părinților și elevilor. Pentru școlile considerate performante, se înregistrează o creștere a numărului de elevi, chiar dacă aceștia nu au neapărat cele mai bune merite, ci doar conexiuni sau documente obținute prin metode discutabile.
Elevii respectuoși regulilor pot fi dezavantajați față de cei care folosesc astfel de „scurtături”, ceea ce duce la nemulțumiri și frustrare în rândul părinților. Sistemul devine, astfel, mai puțin credibil, afectând încrederea în echitatea sa.
Datele oficiale din ultimii ani arată că aceste practici continuă să afecteze procesul de admitere, în special în orașele mari. La nivelul Ministerului Educației, se pregătesc măsuri pentru consolidarea verificărilor și combaterea fraudelor, însă implementarea lor rămâne critică. Anul școlar 2023-2024 începe cu controale sporite și o atenție sporită asupra modului de completare a documentelor, în încercarea de a reduce aceste metode de fraudare a sistemului.
