Camera Deputaților a adoptat, miercuri, legea privind prevenirea și combaterea femicidului, marcând un moment istoric în legislația din România. Cu 284 de voturi pentru, legea a fost aprobată, fiind un pas important în recunoașterea acestei forme grave de violență de gen. Pentru prima dată în țara noastră, femicidul este definit juridic și va putea fi sancționat cu pedepse aspre, inclusiv închisoare pe viață.
O reformă legislativă semnificativă, dar controversată
Proiectul, depus pe 29 octombrie 2025, a avut un sprijin aproape unanim în Parlament, semnat și susținut de peste 270 de parlamentari din toate partidele politice. Inițiativa transpune în legislație notiunea de femicid, definind clar această formă de violență bazată pe gender. În expunerea de motive, oficialii punctează faptul că, în primele opt luni ale anului 2025, 69% din cele 33 de cazuri de omor comise asupra membrilor de familie au fost femiciduri, adică 23 de femei ucise de rude apropiate. Media indică o victimă în fiecare lună, sau una la fiecare șase zile.
Fapta va putea fi pedepsită ca omor calificat, cu pedepse de la 15 la 25 de ani de închisoare, iar în cazurile grave, chiar cu detenție pe viață. În plus, legea prevede protecție specială pentru orfanii victimelor, cu măsuri imediate de protecție, și introduce pedepse agravante atunci când violența se petrece în prezența minorilor.
Reacția parlamentarilor și dezbaterile intense
Dezbaterea în plen a fost animată, fiind vizibile și opinii critice. Deputata neafiliată Raisa Enachi a criticat proiectul, acuzând o suprareglementare și confundând vechiul cu noul în legislația penală. „Există deja reglementare în Codul Penal. Introducerea unor noi clauze agravante duce la confuzie juridică”, a spus ea, fiind singura care s-a opus.
În replică, inițiatoarea legii, Alina Gorghiu, a răspuns acuzelor, subliniind faptul că proiectul aduce clarificări importante: „Este foarte simplu să desființezi un proiect când nu ai lucrat la el și să arunci cu noroi de pe margine.”
La nivelul Senatului, opoziția a avut aceleași reticențe, invocând riscul de suprareglementare a codului penal. Cristina Dumitrescu, senator AUR, a spus că „omorul calificat există în legislație, iar o crimă rămâne tot o crimă, indiferent de motiv sau de gender.” Însă, deși a exprimat susținere pentru lege, a menționat și necesitatea de a evita dubii interpretative.
Realitatea dură: 59 de victime în 2022
Anul trecut, România a înregistrat 59 de femiciduri, ceea ce înseamnă aproape cinci victime lunar sau o femeie ucisă la fiecare șase zile. Aceste cifre evidențiază gravitatea fenomenului și necesitatea unei legislații clare și dure pentru combaterea violenței domestice și a violenței de gen.
Proiectul de lege va fi transmis acum președintelui pentru promulgare, urmând ca, odată adoptată oficial, să fie aplicabilă în întreg teritoriul țării. Rămâne de văzut dacă măsura va avea efectul scontat în reducerea victimelor și în consolidarea protecției victimelor de violență.
Poate cel mai important aspect al acestei inițiative legislative ține de recunoașterea oficială a femicidului ca formă de violență gravă. În timp ce criticile continuă, iar unele voci susțin că legea ar aduce o complexitate inutilă, victimEle și familiile acestora pot avea o speranță în plus că agresorii vor fi pedepsiți mai aspru, iar statusul femeii în societate poate fi reevaluat din perspectiva legii.
Adoptarea acestei legi marchează un pas înainte în combaterea încălcărilor grave ale drepturilor femeilor și, în același timp, ridică întrebări legate de echilibrul între nevoie de protecție și interpretarea juridică. Rămâne de urmărit cum va fi ea aplicată și dacă va avea impactul dorit asupra răspândirii și prevenirii violenței domestice în România.
Sursa: Digi24
