În ultimii ani, atenția asupra declinului capacităților cognitive precum memoria și concentrarea s-a intensificat în România și în întreaga lume. Totuși, un aspect mai puțin discutat este atrofierea imaginației, considerată de experți ca fiind la fel de gravă pentru dezvoltarea umană. Această problemă devine tot mai vizibilă în contextul în care modul în care consumăm informație și divertisment se schimbă radical.
Imaginația, un pilon esențial al creativității și empatiei, pare să fie în pericol de a dispărea sau de a se diminua semnificativ, afirmă specialiști în acest domeniu. Begoña Quesada, jurnalistă și autoare a cărții „En defensa de la imaginación”, atrage atenția că, în ciuda convingerii generale, imaginația nu poate fi ușor măsurată sau observată în mod direct, însă influența sa asupra vieții noastre zile de astăzi este profundă.
Lipsa de stimulare a imaginației se manifestă în diverse domenii, de la sectorul filmului hollywoodian, unde predomină remake-urile și continuările, până la viața cotidiană petrecută în fața ecranelor. Un studiu din 2011, efectuat la The College of William & Mary, a demonstrat că abilitatea de a gândi creativ a scăzut considerabil după anul 1990, în condițiile în care tot mai mulți oameni își petrec aproape 35% din timpul zilnic în fața ecranelor, conform unui studiu realizat în Spania.
Impactul această la nivel social și cultural este major. Articole din publicații cu prestanță precum The New York Times subliniază că predominanța filmelor de tip remake și consumul constant de conținut vizual pasiv contribuie la deplasarea către un mod de a gândi mai pasiv, mai puțin implicat și mai dependent de stimuli externi. În plus, această dependență afectează și capacitatea de a empatiza, fiindcă imaginația joacă un rol crucial în a înțelege și simți durerea sau bucuria altora.
Creierul, un organ extrem de adaptabil, își pierde din funcționalitate dacă nu este folosit corespunzător. Cercetările lui GARY SMALL și ale altor specialiști arată că folosirea excesivă a tehnologiei și expunerea constantă la ecrane duce la deteriorarea lobului frontal, zona responsabilă pentru imaginație, raționament și memorie. Quesada observă că această situație a devenit clară în perioada pandemiei, când a monitorizat cum relația copiilor cu școala și socializarea s-a mutat aproape exclusiv în mediul digital.
Ea remarca, de asemenea, cât de mult riscă să fie afectată capacitatea de a imagina a unui copil dacă dependența de tehnologie devine noul standard. „Dacă materia primă a imaginației, realitatea percepută, depinde tot mai mult de tehnologie, însăși imaginația se schimbă, chiar se amenință”, avertizează ea.
Un alt fenomen alarmant produs de tehnologie este crearea unor jucării inteligente, precum păpuși conectate la ChatGPT, într-un parteneriat recent dintre Mattel și OpenAI. Aceste jucării, și dacă detaliile tehnice sunt încă limitate, vor oferi probabil copiilor posibilitatea de a conversa direct cu inteligența artificială, reducând necesitatea de a imagina nunate de personalizare sau de a crea povești proprii. Quesada subliniază că acest tip de inovație nu înlocuiește nevoie fundamentală a copilului de a trăi și de a-i da viață propriilor jocuri.
Imaginația joacă un rol fundamental și în dezvoltarea empatiei. Fernando Valverde, poet și profesor, susține că capacitatea de a ne imagina durerea altora ne ajută să facem decizii morale reflectate și inteligente. În cadrul unui proiect universitar, el și-a interzis studenților să utilizeze tehnologie, pentru a-i ajuta să reînvețe plăcerea și efortul de a citi o carte, cu rezultate benefice în socializare și în stimularea creativității.
Un fapt concret privind nivelul imaginației în România a fost dezvăluit recent de către un studiu despre obiceiurile digitale ale tinerilor, care arată că aproape 65% dintre elevi petrec zilnic peste patru ore în fața ecranelor, în timp ce timpul de citit sau activitățile creative rămâne relativ limitat. Specialiștii avertizează că această tendință poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării cognitive și emoționale a generațiilor viitoare.
