Pasajul Pipera devine o amenințare pentru siguranța rutieră: metal și cauciuc smulse din structura podului, riscuri majore
Situație alarmantă pe unul dintre cele mai circulate drumuri din nordul Bucureștiului. Pasajul Pipera, construit peste calea ferată București-Constanța, se află într-o avarie avansată, punând în pericol zilnic mii de șoferi și pietoni. Imagini recente, surprinse de un jurnalist, arată o stare de degradare gravă, caracterizată prin bucăți de metal și cauciuc smulse din structura podului, în special în zona rosturilor de dilatație. Această situație ridică semne de întrebare despre modul în care a fost gestionată întreținerea și siguranța unui pilon important al infrastructurii capitalei.
Rosturile de dilatație, punctul nevralgic al infrastructurii
Podul de pe Pasajul Pipera a fost conceput pentru a permite mișcări de dilatație și contractare, esențiale pentru a face față variațiilor de temperatură și forțelor de tracțiune, însă în 17 ani de existență, acestea au devenit o adevărată sursă de probleme. Imaginile arată șanțuri adânci în asfalt și șuruburi care ies aproape periculos din structură, explicând posibilitatea unui dezastru rutier. „Rosturile de dilatație de pe Pasajul Pipera, una dintre cele mai circulate artere ale Capitalei, au ajuns un adevărat pericol public. Oricând se poate întâmpla un accident grav”, subliniază jurnalistul.
Situate în zone de puncte critice, aceste “îmbarligături” permit podului să se „miște” odată cu ritmul variațiilor de temperatură, însă în condițiile actuale, lipsite de întreținere, ele devin o bombe cu ceas pentru localnici și șoferi. Lipsa unui plan clar de intervenție și semnalizarea defectuoasă accentuează riscul de accidente, iar comunitatea locală solicită de mult timp măsuri concrete din partea autorităților competente.
Dispute administrative și vulnerabilități structurale de durată
În loc să fie un subiect de responsabilitate clară, degringolada infrastructurală a pasajului a devenit un punct de dispută între autorități. Reprezentanții Primăriei Municipiului București susțin că nu se află în administrarea lor, în timp ce Primăria Sectorului 2 afirmă că predarea s-a făcut către administrația Capitalei imediat după finalizarea construcției. La rândul său, arhitectul-șef al Primăriei Voluntari a declarat că pasajul “se află sub tutela Primăriei București”, escaladând astfel conflictul administrativ.
Responsabilitatea pentru întreținerea acestui obiectiv în stare avansată de degradare nu a fost clar delineată, iar situația s-a agravant din cauza lacunelor birocratice. Construcția a rămas nesupravegheată pentru perioade îndelungate, fără intervenții concrete și fără clarificarea cine are obligația legală de a asigura siguranța infrastructurii. În timp ce problemele se adună, riscul de accidente plausibile rămâne unul tot mai serios, mai ales că infrastructura nu a fost nimic mai mult decât o bombă cu ceas, în așteptarea unei explozii costisitoare.
Erori de proiectare și costuri astronimale din trecut
Istoria pasajului Pipera nu este lipsită de greșeli și controverse în privința costurilor. Începând cu proiectarea inițială, care a fost demarată în 2005 și finalizată abia după doi ani, lucrările au fost marcate de o serie de greșeli de execuție. Descoperirea de cabluri de utilități vechi, schimbările bruște de planuri și lipsa avizelor necesare pentru lucrările din zonă au făcut ca bugetul alocat să fie depășit considerabil. La momentul respectiv, CFR S.A. a reclamat lipsa avizelor din partea Primăriei Voluntari pentru demararea lucrărilor, dar și ignorarea programului de reabilitare a infrastructurii feroviare în derulare.
Proiectul, inițial destinat să fie o investiție menită să modernizeze și să securizeze infrastructura rutieră de pe șoseaua Pipera, s-a transformat într-un mare conglomerat de greșeli și supradimensionări. Datorită nerealizărilor și întârzierilor, CFR a fost nevoită să solicite fonduri suplimentare pentru reproiectarea unor segmente ale infrastructurii feroviare, iar stâlpi ai rețelei electrice feroviare au rămas blocanți sub pod, fiind nevoie de deviere temporară a circulației trenurilor.
Perspective pentru perioada următoare
Situația devine tot mai critică, iar autoritățile nu par să fi reușit să găsească încă soluții eficiente pentru a remedia problemele. În timp ce oficialii spun că pasajul nu se află în administrarea lor și acționează în litigiu, comunitățile locale cer intervenții urgente pentru a preveni un eventual dezastru. În absența unor măsuri concrete, riscul unui accident major persistă, iar opinia publică așteaptă cu speranță acțiuni decisive din partea autorităților.
Deși problema a fost cunoscută de ani buni, ultimele imagini și mărturii confirmă că starea infrastructurii se degradează rapid, iar neglijența nu mai poate fi justificată. În răstimp, pasarela Pipera a rămas un simbol al unor decizii administrative proaste, allipsite de viziune pe termen lung. În ritmul actual, nu este exclus ca în curând să asistăm la o intervenție de urgență, care să vizeze fie înlocuirea completă, fie consolidarea acestei infrastructuri atât de importante pentru traficul din nordul Capitalei.
Sursa: Buletin.de
