Pashinyan acuză duhovnicii armenii de extremism asemănător islamistilor

Pashinyan acuză Biserica Armeană de implicare politică

Pe 11 februarie 2026, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a lansat o serie de acuzații grave împotriva Bisericii Apostolice Armene, susținând că aceasta ar furniza finanțări oculte pentru acțiuni politice. Într-un interviu difuzat de Televiziunea Publică a Armeniei, Pashinyan a declarat că există informații, aflate în curs de verificare, potrivit cărora fonduri ilegale sunt introduse în țară prin intermediul Bisericii.

„Avem informații că, prin formațiunea Bisericii Apostolice Armene, sunt aduse fonduri oculte în Armenia cu scopul de a fi utilizate pentru scopuri politice”, a afirmat Pashinyan, subliniind importanța clarificării acestor aspecte. Comentariile sale vin într-un context deja tensionat, în care relația dintre biserică și stat este din ce în ce mai contestată.

Critica lui Pashinyan la adresa clasicilor

Prim-ministrul a comparat predicile unor membri ai Bisericii cu manifestările extremiste ale islamului radical, afirmând că „din 2020, textele politice și radicale au fost auzite aproape în toate bisericile din Armenia”. Pashinyan a insistat că Biserica nu trebuie să se prezinte ca un stat în cadrul statului și a subliniat că implicarea în viața politică nu este rolul acesteia.

„Cererea mea ca Catholicosul Garegin II să abdice nu este o chestiune personală, ci una legată de securitatea și suveranitatea țării noastre”, a spus el, arătând că tensiunile dintre guvern și biserică pot submina stabilitatea națională.

Tensiuni crescute și măsuri legale

Declarațiile lui Pashinyan vin pe fondul unei serii de măsuri legislative recente care au avut ca scop restricționarea influenței Bisericii în sfera publică. Potrivit unor surse, un ierarh al Bisericii Armene a fost recent transferat din detenția preventivă în arest la domiciliu, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și la presiunea exercitată asupra instituțiilor religioase.

Aceste acțiuni au stârnit reacția mai multor lideri religioși și a organizațiilor internaționale, care văd o deteriorare a relațiilor dintre stat și biserică. „Este esențial ca Biserica să rămână un filtru moral pentru societate”, a comentat un expert în teologie, subliniind că aceste conflicte pot avea consecințe pe termen lung asupra coeziunii sociale.

Impact asupra societății armene

Pashinyan pare determinat să continue campania împotriva influenței Bisericii în politică, ceea ce ar putea escalada tensiunile în societatea armeană. Mulți cetățeni simt că această diviziune profundă între stat și biserică este periculoasă, aducând în discuție valori fundamentale ale vieții comune.

„Ce rău poate face un cuvânt de învățătură, dacă nu este politizat?”, s-a întrebat o femeie la slujba de duminică, exprimând îngrijorarea unui segment semnificativ al populației, care consideră că religia ar trebui să rămână un refugiu de stabilitate într-o lume în continuă schimbare.

Într-o astfel de atmosferă, sunt de așteptat evoluții imprevizibile. Ceea ce rămâne clar este că războiul declarațiilor dintre Pashinyan și Biserică va influența nu doar politica actuală, ci și viitorul Armeniei ca națiune.

Raluca Florea

Autor

Lasa un comentariu