Lanțul de prevenție în sistemul medical românesc, rupt în multiple puncte
Un simplu flacon de dezinfectant poate părea un element minor în rutina zilnică a unui spital, însă modul în care ajunge pe masa asistentului medical indică vulnerabilități în întregul lanț de aprovizionare și aplicare. În cazul unui spital din România, de la aprobare bugetară și licitație publică până la distribuție și utilizare, fiecare etapă poartă riscuri potențiale, iar o deficiență în oricare dintre acestea poate compromite eficiența măsurilor de prevenție.
Geamul de control începe în cabinete și compartimente administrative, unde se decid bugetele pentru achizițiile medicale. Apoi, devine nevoie de parcurgerea unui proces lung și birocratic, ce implică licitații publice sau achiziții directe, ce pot întârzia sau complica procesul de aprovizionare. După semnarea contractelor, produsele sunt expediate către depozitul central, unde pot suferi deteriorări sau pot fi depozitate necorespunzător, dacă logisticii nu îi se acordă atenție.
Distribuția către unitățile medicale nu este întotdeauna eficientă. La nivelul spitalelor, dacă procesul nu este bine gestionat, există riscul ca produsele dezinfectante să fie stivuite în condiții neprielnice sau să nu ajungă în timp util. În plus, manipularea necorespunzătoare sau depozitarea improprie pot duce la contaminarea sau degradarea acesteia, reducând eficiența dezinfectanților la momentul aplicării.
Sub cei aproape nesimțiti pași ai acestui lanț, aplicarea zilnică a dezinfectantului de către personalul medical poate fi, de asemenea, compromisă. „Degeaba ai cel mai bun dezinfectant, dacă acesta nu este folosit corect sau dacă nu este în stare optimă,” afirmă specialiști în domeniu. Rezultatele slabe în prevenția infecțiilor nosocomiale pot avea rădăcini în modul în care produsele ajung în mâinile profesioniștilor din sănătate.
Riscurile apar, însă, și în formarea personalului, în monitorizarea procesului și în respectarea strictă a normelor de igienă. În unele cazuri, procedurile pot fi superficiale sau nesigure, iar personalul poate să nu fie instruit corespunzător în utilizarea corectă a dezinfectantelor. Astfel, chiar dacă flaconul ajunge pe masă și începe procesul de dezinfectare, rezultatele pot fi neconcludente.
Autoritățile sanitare susțin necesitatea revizuirii și întăririi controalelor în toate etapele lanțului de aprovizionare. În plus, se pune accent pe modernizarea sistemelor de management al stocurilor și pe instruirea personalului pentru asigurarea unui proces de prevenție cât mai eficient. Lipsa unei birocrații excesive și implementarea unor soluții digitale pentru monitorizarea proceselor pot contribui, pe termen lung, la reducerea riscurilor.
De la începutul anului 2023, spitalul Clinic de Urgență București a inițiat un proiect pilot de digitalizare a lanțului de aprovizionare, cu scopul de a reduce pierderile și a spori controlul asupra produselor de uz medical. În cazul acestei inițiative, se dorește obținerea unor rezultate concrete în următoarele luni, cu eventuale extinderi în alte unități medicale din țară.
