O excavație arheologică majoră în Africa a scos la lumină vieți ale oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani. Mii de artefacte și rămășițe umane oferă o perspectivă fascinantă asupra existenței în epoca de piatră.
Descoperirile, făcute în regiunea Afar Rift din Etiopia, indică faptul că specia Homo sapiens a vizitat în mod repetat un mediu împădurit, bogat în resurse. Acest refugiu se afla în mijlocul savanei sălbatice, cu mult înainte ca oamenii moderni să se răspândească în Eurasia. Cercetările arheologice au scos la iveală nu doar unelte din piatră, ci și schelete umane, oferind o fereastră spre viețile și morțile acestor strămoși.
Destine diferite în epoca de piatră
Analiza sedimentelor și a artefactelor sugerează o utilizare repetată a sitului de către oameni. Acesta nu era, însă, un loc lipsit de pericole. Trei schelete umane parțiale dezvăluie trei destine diferite: o înmormântare rapidă, ardere și devorare de către animale sălbatice.
„În timpul ocupațiilor efemere recurente ale acestui peisaj bogat, oamenii au împărțit acest bazin cu o gamă largă de animale”, a explicat arheologul Yonas Beyene de la Centrul Francez de Studii Etiopiene. „Procurarea materiilor prime expuse local, a permis fabricarea de unelte fine și de mare capacitate în timpul ocupațiilor de frecvență și durată necunoscute.”
Un sit arheologic cu o conservare remarcabilă
Situl arheologic Halibee, parte a zonei de studiu Middle Awash, este remarcabil prin bogăția sa. Oamenii de știință au excavat cu atenție situl, descoperind dovezi ale utilizării repetate de către oameni, într-un peisaj deschis, diferit de siturile protejate din peșteri.
Acest sit, care a fost odată o luncă inundabilă, a permis conservarea unor „instantanee” clare ale vizitelor individuale. Uneltele din piatră, fabricate din bazalt local, indică atât fabricarea de instrumente de tăiere fine, cât și de unelte robuste. Doar o mică parte din artefacte erau din obsidian, sugerând posibile schimburi comerciale sau deplasări pe distanțe lungi.
Rămășițele umane și semnificația lor
Rămășițele umane oferă detalii prețioase. Unul dintre schelete, într-o stare de conservare bună, sugerează o înmormântare rapidă, probabil în urma unei inundații. Al doilea individ este reprezentat doar de fragmente osoase carbonizate, posibil rezultatul unui incendiu.
Al treilea individ demonstrează realitățile dure ale vieții în savană: oasele prezintă semne clare ale daunelor provocate de carnivore. Rănile acestora ar putea fi cauzate de prădători sau de necrofagie.
Rezultatele cercetărilor au fost publicate în „Proceedings of the National Academy of Sciences”.
