Conform Mediafax: Piață clandestină de mumii se extinde online
Un studiu academic publicat în prestigioasa International Journal of Cultural Property relevă o piață înfloritoare, „semi-clandestină, adesea ilegală”, pentru rămășițe umane mumificate, care a beneficiat de expansiunea platformelor online. Cercetătorii au analizat 128 de anunțuri și postări de pe diverse platforme, inclusiv Meta, magazine online, site-uri de comerț electronic și case de licitații, identificând o prezență frecventă a mâinilor, picioarelor și capetelor mumificate.
Riscuri biologice și chimice ascunse în rămășițele umane
Peste jumătate dintre cazurile analizate, mai exact 51,6%, au implicat capete, cranii sau fragmente cu țesuturi moi și păr. Unele exemplare prezentau semne vizibile de deteriorare biologică, iar vânzătorii, în majoritatea cazurilor, nu ofereau informații despre riscurile pentru sănătate sau condițiile necesare manipulării și depozitării sigure. Deshidratarea, naturală sau artificială, care încetinește descompunerea, nu elimină complet microorganismele. Cercetătorii avertizează că sporii fungici, precum cei din genul Aspergillus, pot deveni aeropurtați la mișcarea sau deteriorarea rămășițelor. Incidentul din anii 1970, când 10 din 12 cercetători implicați în deschiderea mormântului regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei au murit ulterior, inhalarea sporilor de Aspergillus fiind considerată cauza, subliniază pericolul. Similar, o formă severă de aspergiloză ar fi putut contribui la decesul lordului Carnarvon, finanțatorul explorării mormântului lui Tutankhamon, alimentând legenda „blestemului mumiei”.
Pericolul se extinde la lucrătorii din lanțul logistic
Riscurile nu se limitează la colecționari sau comercianți. Rămășițele mumificate sunt adesea expediate prin servicii poștale și firme de curierat, expunând angajații din depozite, șoferii, lucrătorii din centrele de transport și funcționarii vamali la potențiale pericole biologice, fără ca aceștia să știe ce manipulează sau să dispună de echipamentul de protecție necesar. „Blestemul mumiei” ar putea, așadar, să fie mai degrabă o consecință a riscurilor biologice și chimice reale decât o entitate supranaturală.
Substanțele de conservare, o altă amenințare
Procesele de mumificare, concepute pentru a încetini descompunerea țesuturilor, au implicat de-a lungul timpului utilizarea unor substanțe toxice, inclusiv metale grele precum arsenic, mercur și plumb. Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire și co-autor al studiului, subliniază că imagini analizate au arătat rămășițe puternic deteriorate, depozitate în spații domestice, fără protecție adecvată. Popularizarea comerțului cu rămășițe umane pe internet ridică probleme etice și culturale, dar poate deveni și o problemă de sănătate publică, în special atunci când obiectele sunt deteriorate, manipulate neglijent sau transportate prin sistemele logistice obișnuite.
Sursa: Mediafax
