Românii sunt tot mai hotărâți să transforme interacțiunea cu statul într-un proces digital, însă realitatea încă nu face pe deplin pe plac așteptărilor lor. În ciuda entuziasmului crescut pentru beneficiile pe care le aduce digitalizarea, mulți simt că progresul rămâne lent și că scopul final este încă departe. Sondajele recente arată clar: dorința populației este de a evita birocrația tradițională și de a avea acces rapid și eficient la serviciile publice, însă infrastructura digitală nu a reușit încă să țină pasul cu această cerere.
Digitalizarea: un instrument pentru simplificarea vieții, nu pentru retorici administrative
Un aspect cheie relevat de cercetare este percepția asupra digitalizării ca un adevărat facilitator al relației cu statul, mai mult decât un simplu concept abstract sau o promisiune administrativă. Pentru peste 82,3% dintre cei intervievați, cea mai importantă componentă a digitalizării este posibilitatea de a trimit cereri și soluționa probleme fără a mai fi nevoit să te deplasezi la ghișeu. Ei consideră că această schimbare poate însemna, de fapt, eliminarea unui veritabil coșmar birocratic, în care cetățeanul devine, în mod involuntar, curier al documentelor între instituții.
Românii își doresc, deci, ca digitalizarea să fie un instrument de economie a timpului și de reducere a birocrației, nu o serie de interfețe moderne, dar inutile sau greu de folosit. Astfel, 79,1% afirmă că unul dintre cele mai importante beneficii este eliminarea necesității de a merge personal la ghișeu pentru service public, în timp ce 60,4% apreciază că accesul rapid la informații și servicii digitale îi ajută să economisească ore prețioase. Mai mult, peste jumătate dintre respondenți (54,9%) văd în digitalizare o soluție concretă pentru a reduce obstacolele administrative ale instituțiilor.
Ritmul lent al digitalizării și așteptările populației
Problema nu este însă poziționarea negativă față de digitalizare, ci ritmul în care aceasta avansează. Deși există un entuziasm, efectiv utilizarea platformelor digitale a devenit, încet-încet, o realitate cotidiană pentru mulți români. Aproape 60% dintre respondenți spun că au plătit taxe sau impozite online în ultimul an, aproape jumătate au făcut programări pentru acte sau transport și o treime au solicitat online documente de la instituții precum primării sau ANAF.
Cu toate acestea, dificultățile persistă și blochează progresul. Deși experiența utilizatorilor este pozitivă în proporție de 70,9%, aceștia consideră că ritmul de extindere a serviciilor digitale este extrem de lent – 86,6% afirmă că procesul actual al digitalizării în instituțiile statului merge prea încet. Așteptările populației sunt, de altfel, foarte clare: cetățenii doresc o platformă unică, în care toate documentele personale să fie centralizate, accesibile în orice moment, și servicii digitale integrate, de la programări la vizualizarea dosarelor medicale și eliberarea actelor.
Îngrijorări și percepții despre viitorul digital al României
Între toate aceste dorințe, există și temeri, legate mai ales de securitatea datelor și de riscul de a fi controlați excesiv. Secv, 56,9% dintre participanți, sunt preocupați de accesul la datele personale fără consimțământ, iar peste jumătate se tem de dependența de rețelele sociale sau de dificultatea de a distinge informațiile reale de cele generate de inteligența artificială. În același timp, o majoritate procentuală (74,8%) consideră că principala problemă a țării rămâne corupția, ceea ce face ca digitalizarea să fie percepută nu doar ca un progres tehnic, ci și ca o posibilă reformă menită să sporească transparența și încrederea în instituții.
Perspectivele pentru viitor indică o schimbare în mentalitate: românii nu mai acceptă pasiv că o anumită digitalizare trebuie doar să fie implementată, ci așteaptă ca ea să devină un standard eficient, sigur și, mai ales, util. În ciuda ritmului lent, entuziasmul pentru un stat digital și pentru simplificarea interacțiunilor cu autoritățile rămâne unul autentic, iar pasul următor depinde, în mare măsură, de voința și viteza de implementare a decidenților. Așteptările sunt mari, iar tehnologia este pregătită să le îndeplinească, dacă administratia românească va reuși să integreze acestora principiile transparenței și încrederii.
Sursa: Playtech.ro
