Conform Observator: Creveți de apă dulce, invadatori pe Lacul Razim
O nouă specie de creveți, originară din Asia, a pus stăpânire pe apele dulci ale României, în special pe Lacul Razim. Acești crustacei, ajunși în țară prin intermediul crescătoriilor de pe Nipru, s-au adaptat rapid și se înmulțesc în număr mare, ridicând semne de întrebare în rândul specialiștilor privind impactul asupra ecosistemului local.
O specie invazivă cu potențial economic
La prima vedere, creveții de apă dulce pot fi confundați cu rudele lor marine. Însă, aceștia prosperă în apele dulci ale României și au devenit, în ultimii cinci ani, o prezență tot mai frecventă în capcanele pescarilor de pe Dunăre și de pe lacurile adiacente. Grigore Fîrsa, un pescar din zonă, descrie fenomenul ca pe o „explozie” demografică, în special în rândul femelelor. „Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Și vedeți sub coadă, e plin de icre”, explică Tremurici, care menționează că acești creveți se înmulțesc precumpănitor în perioadele caniculare.
Adrian Bîlbă, doctor în științe, clarifică originea speciei: „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”. Fenomenul este de notorietate în Sarichioi, unde 100 de grame de creveți ajung pe farfurie cu prețul de 20 de lei, restaurantele din Delta Dunării începând să îi includă în meniul lor.
Preocupări ecologice și strategii de adaptare
Pe lângă potențialul economic, prezența masivă a acestor creveți ridică și probleme ecologice. Biologii își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lor acțiune de consumare a icrelor peștelui autohton și de eliminare a speciilor locale. „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”, declară Aurel Năstase, biolog în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării.
Pescarul Grigore Fîrsa observă o dispariție a racilor odată cu apariția creveților, semnalând o competiție directă pentru resurse. „Malul e full de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții”, constată acesta.
Primarul din Sarichioi, Vitali-Cristian Finoghen, speră la o coexistență benefică: „Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”. Deși studiile sunt încă în desfășurare, specia este considerată invazivă, iar autoritățile locale caută soluții pentru a valorifica, pe cât posibil, resursele noi apărute.
Sursa: Observator
