PF Daniel oficiază Slujbă de Bobotează la Catedrala Patriarhală, cu 10.000 de litri de Agheasmă Mare

Catedrala Patriarhală din București: Slujba de Bobotează cu 10.000 de litri de Agheasmă Mare

Credincioșii ortodocși din România sărbătoresc astăzi Botezul Domnului, o ocazie deosebită în calendarul liturgic ortodox, marcată printr-o ceremonie solemnă la Catedrala Patriarhală din București. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va conduce Slujba Sfințirii Mari, anunțându-se distribuită o cantitate impresionantă de 10.000 de litri de Agheasmă Mare, apa sfințită ce are o mare importanță spirituală pentru credincioși.

O ceremonie plină de tradiții și simboluri

Programul liturgic de astăzi a fost anunțat de Patriarhia Română, ce include, începând cu ora 8:30, Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei. Începând cu ora 10:30, credincioșii se vor aduna în pridvorul Reședinței Patriarhale pentru a primi binecuvântarea prin stropirea cu Agheasmă Mare, simbolizând purificarea și regenerarea spirituală.

„Boboteaza ne reamintește de Botezul Domnului în apa Iordanului, un moment crucial în cadrul credinței ortodoxe, deschizând astfel ușa spre viața publică a Mântuitorului”, a declarat un purtător de cuvânt al Patriarhiei, despre semnificația acestei sărbători.

Impactul asupra comunității

Distribuirea celor 10.000 de litri de Agheasmă Mare se va face la Baldachinul Sfinților de lângă Catedrală, fiecare credincios primind câte o sticlă de jumătate de litru. Această practică are rolul de a întări legătura spirituală dintre membrii comunității și Biserică, dar și de a promova un sentiment de unitate și solidaritate.

„Agheasma Mare este un simbol al ieșirii din întuneric și al îmbrățișării luminii divine”, a afirmat un credincios prezent la ceremonie. Mulți oameni vin an de an pentru a participa la acest ritual sacru, considerând că apa sfințită le va aduce sănătate și binecuvântare.

Semnificația zilei de Bobotează

Boboteaza, cunoscută și sub denumirea de Epifanie, marchează, în tradiția ortodoxă, ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă și este dedicată în special sfințirii apelor. Aceasta face parte dintr-un ritual ancestral, menținând încă vie tradiția practicii de a lua Agheasmă Mare pe nemâncate, dimineața.

„Această apă nu este doar un simbol; este un element sacru pe care îl păstrăm cu respect în casele noastre și cu ajutorul căreia ne sfințim viața de zi cu zi”, explică un preot din București. Dupa Bobotează, Agheasma Mare se păstrează cu evlavie și se consumă doar cu acordul preotului.

În plus, această sărbătoare precede o altă dată importantă în calendarul ortodox: prăznuirea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, nume simbolic în raport cu tema ce permează întreaga sărbătoare.

Ceremonia de astăzi, organizată cu rigurozitate de Biserica Ortodoxă Română, se anunță a fi un prilej nu doar de reflecție spirituală, ci și de întărire a comunității ortodoxe. Oamenii se strâng pentru a împărtăși credința și tradițiile care le definesc identitatea, menținând vie flacăra credinței în vremuri moderne.

Raluca Florea

Autor

Lasa un comentariu