Prăbușiri pe piața metalelor prețioase: Aurul și argintul în colaps tehnic
Prețul argintului a suferit o scădere dramatică de 26,3% într-o singură zi, pe 30 ianuarie, marcând o prăbușire record care a șocat investitorii din întreaga lume. Această avalanșă de scăderi a afectat și aurul, care a înregistrat o pierdere de aproape 9% în aceeași zi. Analizând tendințele din piața metalelor prețioase, specialiștii avertizează că, deși volatilitatea este ridicată, nu asistăm la începutul unui declin structural.
Eugen Chiracu, director de operațiuni la o companie de import și export de metale, subliniază că fluctuațiile actuale nu sunt neobișnuite într-un ciclu matur al pieței. „Scăderile recente au fost alimentate de ajustări pe piețele derivate, unde închiderea pozițiilor speculative a dus la incidente dramatice. Ceea ce observăm acum este o pauză tehnică, nu un colaps total”, afirmă Chiracu.
Volatilitate pe piața argintului
Argintul, metal cunoscut pentru oscilațiile sale semnificative, se află într-o fază de recalibrare. Chiracu explică dualitatea acestei materii prime: „În afară de statutul său de activ monetar, argintul este consumat fizic în industrii esențiale, cum ar fi electronică și energie verde. Această legătură între cele două sfere generează volatilitate, dar aduce și un potențial semnificativ de creștere”, spune el.
După prăbușirea din ianuarie, cererea pentru argintul fizic rămâne ridicată, cu termene de livrare pentru lingouri care pot ajunge la două sau chiar trei luni. Chiracu observă că aceste întârzieri pot crea un prag inferior de preț, adică prețul nu poate scădea prea mult fără o cerere constantă. „Chiar și cu aceste scăderi, cererea pentru metalul fizic este constant. Ofertele nu reușesc să țină pasul cu cererea”, adaugă el.
Aurul: stabilitate în mijlocul furtunii
Deși aurul a suferit, la rândul său, o corecție, acesta își păstrează statutul de activ defensiv și instrument preferat de bănci centrale pentru reconfigurarea rezervelor monetare. Chiracu menționează că „băncile centrale reduc din expunerea pe dolar și o înlocuiesc treptat cu aur. Acesta reprezintă un suport structural important pentru metal, chiar și în perioadele de volatilitate”.
Acest rol pe care aurul îl joacă în economiile globale face ca tendințele pe termen scurt să fie mai puțin influente. „Investitorii instituționali, nu cei din rândul publicului, determină acum pulsul pieței. Retailul nu este încă o forță semnificativă”, explică Chiracu. El arată că achizițiile sunt dominate de instituții și investitori sofisticați, ceea ce sugerează o etapă de acumulare mai degrabă decât una de distribuție.
Privind spre orizontul economic
Pentru viitorul apropiat, specialiștii sugerează că direcția dobânzilor reale, forța dolarului și cererea industrială pentru argint vor influența evoluția pieței. „Un dolar puternic sau o politică monetară restrictivă ar putea prelungi perioada de consolidare, însă o scădere a ratelor reale ar putea revitaliza interesul investițional”, concluzionează Chiracu.
Anul 2026 nu se arată ca un moment de declin pentru aur și argint, ci mai degrabă ca un punct de ajustare a dinamicii pieței. Într-o lume economică tot mai incertă, aurul rămâne o ancora de stabilitate, în timp ce argintul continuă să fie un metal cu un potențial imens, capabil să surprindă traderii cu fluctuațiile sale rapida.
