Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (CCR), a vorbit despre vulnerabilitățile democrației românești într-un interviu recent. Oficialul a punctat provocările actuale, inclusiv influența rețelelor sociale și creșterea populismului, dar și despre posibilele ajustări legislative pentru eficientizarea activității instituției.
Vulnerabilități interne ale democrației
Simina Tănăsescu subliniază că dificultățile în configurarea regimurilor politice și adaptarea statului la realitățile contemporane, generate inclusiv de invazia social media, reprezintă probleme majore. Potrivit acesteia, Constituția României, deși „destul de viabilă” și „perfectibilă”, nu ar necesita o schimbare fundamentală. Discuțiile despre modificarea Constituției ar scoate la iveală, cel mai adesea, aspecte care „jenează puterea politică și o determină să se încadreze în anumite limite”.
Președintele CCR a menționat necesitatea unor ajustări legislative pentru o mai bună funcționare a instituției. Un exemplu concret este modificarea articolului 29 din Legea Curții Constituționale, propunând înlocuirea termenului „citare” cu „înștiințare”. Această schimbare ar permite o alocare mai eficientă a resurselor pentru dosarele complexe și voluminoase, având în vedere cele aproximativ 16.000 de dosare existente pe rol. Multe dintre acestea sunt repetitive, ceea ce presupune un efort considerabil pentru un rezultat minim.
Creșterea curentului populist și utilizarea referendumurilor adaugă o dimensiune suplimentară provocărilor democratice. Aceste tendințe pot crea un echilibru fragil, cu potențialul de a afecta stabilitatea democratică dacă nu sunt gestionate corespunzător.
Profilul primei femei președinte a CCR
Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții Constituționale în iulie 2025 pentru un mandat de trei ani. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției în 1992, succedându-i lui Marian Enache.
Cu o carieră academică impresionantă, Tănăsescu a obținut licența în drept la Universitatea din București în 1991, urmată de studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. De asemenea, deține studii postdoctorale în drept constituțional și o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne.
La momentul numirii, Simina Tănăsescu a declarat că „această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare”.
Sursa: Libertatea
