Preotul Constantin Chifan, cunoscut în spațiul public drept „Părintele Calistrat”, a fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru declarații considerate discriminatorii și pentru uciderea demnității a două femei în urma unui scandal izbucnit la Mănăstirea Vlădiceni din județul Iași. Decizia a fost luată prin Hotărârea din 2 iulie 2025, marcând o etapă semnificativă în cazul controversat care a atras atenția opiniei publice și a autorităților. Întregul eveniment a reflectat nu doar asupra comportamentului religios, ci și asupra limitei între libertatea de exprimare și responsabilitatea civică a liderilor religioși.
Controverse în jurul „Părintelui Calistrat” și declarațiile sale
Preotul Constantin Chifan, o personalitate cunoscută atât în rândul enoriașilor săi, cât și în mediile online, a fost acuzat de promovarea unor discursuri ce au fost considerate discriminatorii. În urma declarațiilor sale publice, judecate de către autorități ca fiind ofensatoare și denigratoare pentru femei, CNCD a decis să-i impună o sancțiune. În declarațiile sale, preotul a fost acuzat că a transmis mesaje nesănătoase, ceea ce a dus la declanșarea unui scandal de amploare în comunitate.
Scandalul de la Mănăstirea Vlădiceni și reacția autorităților
Scandalul a izbucnit după apariția unor înregistrări și declarații publice ale preotului, într-un context tensionat, legat de activitatea de la Mănăstirea Vlădiceni, un important centru religios din județul Iași. Surse apropiate anchetei indică faptul că anumite afirmații ale preotului ar fi fost considerate jignitoare și discriminatorii, afectând demnitatea a două femei în mod direct. Reacția societății civile și a autorităților nu s-a lăsat așteptată, iar CNCD a inițiat o anchetă pentru a aprecia dacă această divulgare de discursuri a depășit limitele libertății de exprimare.
Impactul deciziei și perspectivele viitoare
Decizia CNCD a fost primită cu reacții diverse, atât în rândul susținătorilor unei societăți mai responsabile și respectuoase, cât și în rândul celor care consideră că libertatea de exprimare a preotului a fost excesiv de restrânsă. Pentru mulți, sancțiunea reprezintă un semnal clar că discursul discriminatoriu nu mai poate fi tolerat, mai ales în spațiul public și organizational religios. Totodată, această situație ridică întrebări despre limitele libertății de exprimare în domeniul religios și despre rolul autorităților în moderarea discursurilor publice ale liderilor spirituali.
În timp ce procesul de judecată și sancționarea continuă, Părintele Calistrat a ales să păstreze tăcerea, așteptând natura deciziilor legale și posibilele reacții din partea comunităților sale. În același timp, cazul a reamintit importanța responsabilității sociale a celor care ocupă poziții de influență, fie ele religioase sau civice, în contextul unei societăți tot mai preocupate de respectarea drepturilor individuale și de promovarea unei atmosfere de toleranță și respect reciproc.
