Conform Libertatea: După expirarea termenului constituțional de 60 de zile, România se află într-un moment de cotitură politică, fără un guvern instalat și cu posibilitatea unor alegeri anticipate. Eșecul nominalizării lui Sorin Cîmpeanu pentru funcția de prim-ministru, urmat de neînvestirea Guvernului Ludovic Orban, au deschis calea spre dizolvarea Parlamentului. Conform Constituției, președintele Klaus Iohannis are acum opțiunea de a numi un nou premier sau de a dizolva legislativul, declanșând astfel alegeri anticipate în termen de 90 de zile.
Situația parlamentară este complexă, iar negocierile pentru formarea unei majorități se dovedesc dificile. Chiar și după mai bine de 100 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan, nicio coaliție solidă nu a prins contur, lăsând loc mai multor scenarii de guvernare.
Calcule de culise pentru formarea Guvernului
Unul dintre scenariile vehiculate vizează numirea unui premier independent sau tehnocrat, cu o echipă de miniștri la fel de neafiliați politic, deși pot fi cunoscuți pentru apropieri față de anumite formațiuni. Această variantă ar fi acceptabilă pentru PNL, conform surselor liberale. Însă, PSD nu pare dispus să gireze o echipă guvernamentală din care propriii reprezentanți să nu facă parte.
Un alt scenariu, aflat în curs de negociere, ar putea viza un guvern condus de Viorica Dăncilă, cu sprijinul UDMR. Se pare că PSD depune eforturi susținute pentru a reconstrui relația cu Uniunea Democraților Maghiari din România în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, strângerea numărului necesar de 233 de voturi se dovedește o provocare. PSD și UDMR ar totaliza 158 de voturi, la care se adaugă cei 16 parlamentari din așa-zisa „aripă puciștă” a PNL, ajungându-se la 184 de voturi. Estimările indică faptul că PSD ar putea atrage 14-15 voturi din partea minorităților, dar rămâne dificilă obținerea voturilor necesare de la parlamentari neafiliați sau formațiuni mai mici, cu un discurs naționalist. Pentru UDMR, asocierea cu aleși proveniți din partide cu accente naționaliste și xenofobe ridică semne de întrebare.
Varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR
O a treia posibilitate ia în calcul un premier propus de un posibil trio format din PNL, USR și UDMR, similar cu nominalizarea anterioară a lui Siegfried Mureșan. Totuși, și această variantă se confruntă cu dificultatea lipsei unei majorități parlamentare clare. Cele trei formațiuni, luate individual, nu depășesc aproximativ 150 de voturi, mai ales dacă PNL nu se bazează pe voturile susținătorilor aripii disidente.
Această perioadă de incertitudine politică subliniază dificultatea găsirii unui consens național pentru formarea unui guvern stabil. Decizia finală aparține președintelui Klaus Iohannis, care poate opta pentru o abordare curajoasă, cu riscul declanșării anticipate, sau poate aștepta un compromis politic din partea partidelor.
În acest moment, cea mai probabilă următoră etapă, în lipsa unei soluții politice, este dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Aceasta ar reprezenta o premieră pentru România, o țară care nu a mai trecut printr-o astfel de criză politică.
Sursa: Libertatea
