Ilie Bolojan a avut parte de un eșec aparent, însă ecourile deciziei sale de a restructura conducerea filialelor PNL din București continuă să fie resimțite în interiorul partidului. În prima săptămână a lunii februarie, liderul liberal nu a reușit să obțină sprijinul necesar pentru demiterea președinților din sectoarele 2, 3, 4, 5, precum și din alte șase filiale din țară. Deși oficial a motivat această acțiune printr-o regulă stabilită la congresul partidului din 2025, care prevede înlăturarea liderilor din cele mai slabe filiale la alegeri, hotărârea nu a fost adoptată pe deplin în acest moment.
Încercarea lui Bolojan de a impune schimbări a fost blocată în cadrul Biroului Național Permanent, unde nu a reușit să adune cele două treimi din voturi necesare pentru a-i destitui pe președinți. În timp ce liderii partidului s-au poziționat fie rezervat, fie evaziv, reacțiile au continuat să fie acide, alimentate de tensiuni interne și de luptele pentru control. Premierul liberal nu a acceptat înfrângerea aparentă și a anunțat, în urma întâlnirii din 2 februarie, că va relua discuțiile în următoarea ședință a forului superior, semnalând o continuare a conflictului.
Revoltă și critici vehemente din interiorul partidului
Departe de a fi o mutare unanim acceptată, intenția lui Bolojan de a revizui conducerea filialelor a stârnit reacții dure, în special din partea unor membri cu vechime și influență în partid. Claudiu Săftoiu, fost șef al SIE și în prezent prim-vicepreședinte al filialei PNL Sector 2, s-a poziționat public împotriva măsurii liderului central. Într-o declarație clară, Săftoiu a etichetat demersurile lui Bolojan drept „decizii discreționare” și „nestatutare”, criticând modul în care acestea afectează stabilitatea și legitimitatea conducerii locale. El a susținut în mod explicit actuala conducere a sectorului, asigurată de senatorul Monica Anisie, și a criticat jocurile politice care, în opinia sa, sacrifică interesele membrilor de partid pentru interese personale sau de grup.
Tensiunile ajung, astfel, la un nivel critic, iar mesele interne devin tot mai tensionate. Pentru unii membri, aceste măsuri de restructurare par a fi un semn al unui conflict de putere mai larg, în care lupta pentru controlul organizațiilor locale devine o prioritate, chiar dacă acest lucru poate periclita coerența și unitatea partidului înainte de alegeri.
Adversari și lipsa de claritate în rândul filialelor Bucureștiului
Nici liderii filialelor din alte sectoare nu sunt mai puțin rezervați. Andrei Baciu, președintele PNL Sector 3, a refuzat să-și asume o poziție clară față de demersul lui Bolojan, limitându-se la un comentariu evaziv: „Rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite”. Tensiunea a fost amplificată de decizia lui Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 și recent validat ca nou coordonator al PNL București, de a prelua conducerea organizației din capitală, decizie oficializată după o analiză amplă, dar care a însemnat, în același timp, pierderea influenței lui Hubert Thuma, fostul coordonator al filialei.
Inițiativele din interiorul partidului indică o perioadă de incertitudine și reconfigurare, în condițiile în care liderii nu se pot pune de acord asupra direcției de urmat. În timp ce unii urmăresc consolidarea poziției, alții se opun vehement metodologiei și deciziilor luate la vârful partidului, semn al unei crize interne care riscă să umbrească strategia electorală a PNL în perspectiva alegerilor viitoare.
Deținerea controlului și a influenței la nivel local și național rămâne a fi un subiect fierbinte, iar perspectiva unei noi runde de negocieri și posibile restructurări nu face decât să amplifice incertitudinea în sânul liberalilor. În timp ce tensiunile continuă să se acutizeze, membrii partidului așteaptă, cu o oarecare nervozitate, evoluțiile din următoarea perioadă, fiind evident că, dincolo de declarații oficiale, scena politică internă traversează o criză de încredere și unitate.
