Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, onorează liderul comunității maghiare din Prahova, acordându-i prestigiosul titlu de Ofițer al Ordinului de Merit
În contextul celebrării Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, oficialitățile din Ungaria și România au marcat un moment de reafirmare a identității și solidarității comunităților maghiare, atât în țară, cât și în străinătate. În centrul acestor manifestări a fost președintele ungar Tamás Sulyok, care a adresat un mesaj profund despre sentimentul de apartenență și continuitate națională, evocând figurile și valorile care întăresc această identitate.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Sulyok a citat o reflecție a jurnalistului și scriitorului maghiar Géza Gárdonyi, punând accent pe forța interioară care păstrează trează conștiința națională: „Sentimentul de apartenență la poporul maghiar arde adânc în noi, fără ca noi înșine să ne dăm seama, asemenea munților vulcanici, care sunt vârfuri de piatră rece, dar care, odată, vor erupe”. Această analogie descrie un sentiment latent, dar inevitabil, al legăturii cu rădăcinile, care, potrivit oficialului, poate izbucni în orice moment pentru a reafirma unitatea națională.
În același prizmă, ambasadorul cultural al Ungariei în România a decis să răsplătească, cu această ocazie, eforturile unui lider local dedicat păstrării valorilor și identității seciești. Astfel, liderul Consiliului Județean Prahova, Sándor Tamás, a fost distins cu ordinul cel mai înalt, primind titlul de Ofițer al Ordinului de Merit al Ungariei, secțiunea civilă. În mesajul oficial, i-a fost mulțumit pentru contribuția sa la consolidarea comunității maghiare, prin promovarea limbii materne și respectarea drepturilor minorităților. „Îi mulțumesc din suflet pentru activitatea sa de consolidare a comunității, care servește unității naționale maghiare și păstrării și întăririi identității seciești, pentru eforturile sale de conducere depuse în vederea asigurării utilizării limbii materne, precum și a respectării drepturilor minorităților,” a transmis oficialul ungar.
Semnificația politicii identitare și a zilei de 15 martie
Data de 15 martie, ancorată în istoria revoluției din 1848, a fost mereu un simbol al luptelor naționale pentru libertate și autodeterminare. În timpul revoluției, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, cu speranța creării unui stat maghiar independent, fiind încărcată de semnificații simbolice pentru identitatea națională. Pentru oficialii maghiari, această zi a devenit o ocazie de a celebra spiritul de unitate și de a reafirma valorile libertății, cu atât mai mult în condițiile în care comunitățile maghiare din România și din spațiul central european au avut o istorie tumultoasă, marcată de lupte pentru recunoaștere și păstrarea identității.
Președintele Sulyok a punctat, în cadrul evenimentului desfășurat la Târgul Secuiesc, importanța acestei zile: „Este un sentiment înălțător să ne amintim, alături de compatrioții noștri din Transilvania, de aniversarea revoluției și a luptei noastre pentru libertate, în mijlocul celor care sărbătoresc în piața principală din Târgu Secuiesc.” Participarea sa a fost o demonstrație clară a solidarității și a continuității eforturilor de păstrare a identității culturale, în ciuda diversității și complexității realității regionale.
Ce este demn de menționat, este și mesajul despre necesitatea păstrării unei mândrii sănătoase și echilibrate, dar și a încrederii reciproce, elemente considerate fundamentale pentru unitatea națională: „Avem nevoie de o mândrie sănătoasă și echilibrată, și avem nevoie de încrederea reciprocă care ne leagă”. Această afirmazione reflectă dorința de consolidare încrederii între comunitățile minority și restul societății.
Reacția românească la mesajul comunității maghiare
Evenimentul a fost marcat și de o serie de mesaje de încurajare din partea oficialilor români, care au evidențiat contribuția maghiarilor din România la dezvoltarea țării. Președintele Nicușor Dan a subliniat că „sărbătoarea este un prilej pentru a aprecia contribuția maghiarilor din România la dezvoltarea națiunii noastre.” La rândul său, premierul Ilie Bolojan a precizat că această zi „neamintește tuturor de valorile libertății, demnității și solidarității care au stat la baza construirii Europei moderne” și a reamintit că România a demonstrat, de-a lungul timpului, că poate fi un model regional de respect între comunități.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a transmis un mesaj de respect și apreciere pentru minoritatea maghiară, afirmând că parteneriatul intercultural rămâne un pilon pentru stabilitatea și prosperitatea țării noastre. Aceste declarații sugerează o deschidere mai amplă și o recunoaștere a diversității ca element fundamental al identității naționale, în contextul unei societăți care trebuie să echilibreze valorile de respect reciproc și coeziune socială.
Pe măsură ce comunitățile maghiare își reafirmă identitatea și drepturile, parcursul istoric arată clar că această reziliență devine un pilon al stabilității și diversității în spațiul european. Într-un moment în care valorile libere și unitatea națională sunt puse la încercare, zilele de 15 martie rămân simboluri ale luptei pentru libertate și respect reciproc, iar mesajele de solidaritate și recunoaștere din partea oficialilor întăresc această realitate. Guvernele ambelor țări par să înțeleagă tot mai bine importanța dialogului și a parteneriatului în consolidarea unui viitor în care diversitatea devine o sursă de forță și mândrie colectivă.
Sursa: Mediafax
