Procesul cetățenesc care îl are în vizor pe Grupul Civic IOR-Titan, contestând legalitatea retrocedării controversate a celor 12 hectare din Parcul IOR, continuă să fie unul din cele mai tensionate și urmărite dosare din justiția bucureșteană. Ultima amânare a audierii, care a avut loc la începutul lunii, a fost provocată de încercarea avocaților lui Petre Băjenaru și ai Mariei Cocoru de a cere înlocuirea judecătorului, invocând lipsa de imparțialitate și antepronunțare. Deși această solicitare a fost respinsă, procesul nu s-a încheiat, iar judecătorii au decis să îl reluate într-o nouă dată, fără a putea fi contestat separat de hotărârea finală asupra fondului cauzei.
Cazul, care a fost repus pe rol după implementarea retrocedării în 2005 de către fostul primar general, Adriean Videanu, implică o dispută aprigă referitoare la validitatea deciziilor emise în acea perioadă. În centrul acestei lupte se află așa-numitul dosar al Parcului IOR, una dintre cele mai mari și iubite zone verzi ale capitalei, transformată, în ultimele decenii, într-un teren de dispută între autorități, investitori și cetățeni.
Ce face ca acest proces să fie atât de controversat este modul în care Petre Băjenaru, moștenitor al Mariei Cocoru și implicat activ în afaceri imobiliare, a fost introdus ca parte în dosar. În fapt, Băjenaru, familiarizat cu lumea afacerilor de construcții și dezvoltare imobiliară, a fost identificat tot mai clar ca fiind reprezentantul unei familii cu conexiuni politice puternice, după cum susțin și jurnaliștii de investigație. Înainte de a fi recunoscut oficial drept moștenitor, el a fost implicat în afaceri cu firme precum BASP Property SRL sau BASP Ideal SRL, toate având legături strânse cu zonele de interes ale urmăririlor și controalelor din domeniul imobiliar.
Acest fapt, însă, a ridicat numeroase semne de întrebare în mediul public despre motivele și modul în care au fost gestionate retrocedările și autorizațiile. Apărătorii Marii Cocoru și ai lui Băjenaru au contestat deciziile Tribunalului București, acuzând proceduri necorespunzătoare și invocând lipsa de imparțialitate a judecătorului în cazul, pe care îl consideră predispus antepronunțării. La ultima ședință, avocații au cerut schimbarea celui care avea să decidă în continuare, dar această solicitare a fost respinsă, decizia fiind pentru moment în vigoare și procesul continuând.
Contextul acestor controverse vine într-un moment în care zona Parcului IOR, o icoană a naturii și a relaxării pentru milioane de bucureșteni, se află în mijlocul unor tensiuni legate de dezvoltarea urbanistică și de dreptul la spațiu verde. Retragerea actelor de retrocedare a generat o reacție intensă în comunitate, care susține că acele terenuri au fost retrocedate ilegal, bazându-se pe documente și decizii contestate.
Investigațiile și dezvăluirile despre conexiunile dintre redevenți și lumea politică, precum și despre modul în care s-au derulat procedurile de retrocedare, continuă să aducă în prim-plan întrebări despre integritatea proceselor judiciare și despre influența factorilor de decizie asupra soartei unei zone emblematice. În timp ce instanțele se pregătesc pentru următoarea fază a procesului, reacțiile din partea comunității și a celor implicați rămân intense, iar perspectivele pentru deznodământ sunt încă neclare.
Între timp, asupra terenurilor din Parcul IOR planează incertitudinea unui eventual nou val de controale și de contestații, pe fondul unor acuzații din ce în ce mai grave asupra modului în care s-au administrat drepturile și proprietățile în ultimii ani. Cu sprijinul anchetelor și al dezvăluirilor media, acest caz continuă să fie un punct fierbinte în lupta pentru transparență și justiție în administrația publică din București.
