Peste 300 de artiști români, incluzând nume celebre precum Tudor Chirilă, Irina Rimes și Loredana Groza, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență care vizează modificarea Legii dreptului de autor. Aceștia avertizează că schimbările ar putea afecta drastic modul în care se colectează și se plătesc drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice, lăsând-o la discreția utilizatorilor.
Scrisoarea, adresată Guvernului și Ministerului Culturii, punctează că proiectul de OUG preconizează eliminarea gestiunii colective extinse. Acest mecanism permite ca drepturile de autor să fie colectate centralizat de către organisme specializate, chiar și pentru artiști care nu sunt membri ai acestora. Reprezentanții artiștilor susțin că modificările intenționează să restricționeze accesul la compensațiile corecte pentru drepturile lor, provocând un impact financiar negativ asupra acestora.
„Se pare că Ministerul Culturii ignoră nevoile reale ale artiștilor, alegând în schimb să impună un sistem care le-ar reduce veniturile. Eliminarea gestiunii colective extinse ar însemna că plata drepturilor devine opțională, lăsând artiștii fără protecție”, se arată în scrisoare. Artista Irina Rimes a afirmat: „Drepturile de autor sunt esențiale pentru noi, artiștii. Nu putem permite ca munca noastră să fie subminată din motive administrative.”
Gestiunea colectivă extinsă este crucială pentru funcționarea pieței muzicale din România. Acest sistem permite ca restaurantele, barurile și alte locații care difuzează muzică să încheie un singur contract cu un organism de gestiune colectivă, care se ocupă apoi de distribuirea veniturilor către artiști. Fără această modalitate, artiștii ar fi obligați să-și negocieze individual drepturile cu fiecare utilizator, un proces considerat imposibil de realizat.
„Gestiunea individuală ar implica costuri prohibitive și ar descuraja utilizatorii de a plăti drepturile de autor. Suntem deja copleșiți de competiția globală, iar acest lucru ar face și mai dificilă supraviețuirea noastră pe piață”, a declarat Tudor Chirilă. Acesta a adăugat că fără un sistem corect de colectare, artiștii vor fi constrânși să se transforme în „vânători ai utilizărilor muzicii proprii”.
Cei din industria muzicală consideră că eliminarea gestiunii colective extinse ar putea duce la un sistem „ineficient și ușor de eludat”. Oamenii de cultură afirmă că, în acest scenariu, un utilizator ar putea declara că deține contracte cu câțiva artiști pentru a evita să contribuie la fondurile colective. Aceasta ar putea duce la o pierdere semnificativă de venituri pentru marea majoritate a autorilor.
În fața acestor critici, Ministerul Culturii, condus de Andras Demeter, susține că modificările au scopul de a oferi artiștilor mai multe opțiuni în gestionarea propriilor drepturi. „Fiecare autor ar trebui să aibă libertatea de a-și gestiona compozițiile cum dorește, fie că este vorba de gestionare directă, prin organisme colective sau soluții mixte”, a declarat ministrul în cadrul unei întâlniri oficiale.
Artiștii nu se lasă impresionați, amenințând cu proteste dacă modificările vor continua pe căi nefirești. „Legea ar trebui să ne protejeze, nu să ne facă viețile și carierele mai dificile. Cerem păstrarea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru a ne asigura că drepturile noastre sunt respectate”, a concluzionat Loredana Groza.
Tensiunile dintre artiștii români și autorități sunt acum mai vizibile ca niciodată, iar viitorul Legii dreptului de autor rămâne incert. Într-o industrie în continuă schimbare, echilibrul între protecția drepturilor de autor și adaptarea la noi realități economice devine tot mai greu de menținut.
