Protest în centrul capitalei: cântări legionare și controverse legate de legislația privind extremismul
Un eveniment tensionat a avut loc joi seară în Piața Universității, unde câteva sute de participanți s-au adunat pentru a-și exprima opoziția față de Legea Vexler, într-un spectacol care a stârnit deja controverse aprinse în spațiul public. În timpul manifestării, manifestanții au cântat melodii legionare, iar unele dintre ele au fost interpretate explicit în onoarea lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul era legionară, cunoscut pentru ideologia extrem de violentă și antisemită promovată în perioada interbelică.
### Prezența cântecului legionar și semnificația sa istorică
Imaginile surprinse la fața locului arată grupul de protestatari cântând „Șoim român”, o piesă legionară cunoscută pentru conținutul său ultra-naționalist și fascist, asociat cu cultul liderului legionaro-legionar. Versurile evocă moartea eroică în luptă și afirmațiile de supunere față de „domnul căpitan”, în referire vădită la Codreanu, considerat liderul spiritual al mișcării. Melodia a fost redată în format audio prin boxe amplasate în Piața Universității, iar scenele au fost însoțite de scandări anti-lege, precum „Stop legea Vexler” și apeluri către numirea unui anume Călin Georgescu ca președinte.
Speculațiile și reacțiile din partea oficialilor și a opiniei publice reliefează tot mai accentuat temerile legate de reactivarea unor sentimente sau simboluri asociate cu fascismul sau antisemitismul, mai ales în contextul unor legi care vor să interzică explicit promovarea acestor idei. În acest sens, cântările și simbolurile legionare, dincolo de contextul historic, sunt percepute de mulți ca fiind o revenire a discursurilor radicale din perioada interbelică.
### Controversă și dezbateri legate de legea Vexler
Protestul a avut și o componentă politică clară, organizatorii, printre care Claudiu Târziu, și-au exprimat opoziția față de lege, acusând autoritățile de potențială cenzură și de amenințare la libertatea de exprimare. Târziu a respins afirmațiile că manifestația ar avea în spate o promovare a extremismului, explicând că scopul său este să atragă atenția asupra riscului ca Legea Vexler să fie folosită pentru a interzice opere literare și artiști controversați, dar considerați reprezentativi pentru îndreptările sale politice, precum poetul Radu Gyr, un personaj legat de Mișcarea Legionară și cunoscut pentru versurile sale cu conotații antisemite.
Legea, adoptată în decembrie de Parlament, are ca scop incriminarea publică a promovării cultului organizațiilor fasciste și legionare, precum și a negării Holocaustului, dar dezbaterile continuă în privința implicării acesteia în libertatea de opinie și exprimare. În timp ce susținătorii ei argumentează că măsura este necesară pentru combaterea extremismului și antisemitismului, criticii se tem de o potențială limitare a libertăților și de o reluare a discursurilor radicale care au marcat istoria României interbelice.
### O întoarcere problematică la trecutul mișcării legionare
Mișcarea Legionară a avut, în perioada interbelică, un impact profund asupra politicii și societății românești, fiind definită de antisemitism extrem, ură religioasă și violență politică. Fondatorul ei, Corneliu Zelea Codreanu, a fost un personaj carismatic, dar extrem de controversat, condamnat și ucis în circumstanțe discutabile în 1938, în plină putere a regimului autoritar. Ulterior, conducerea mișcării a fost preluată de Horia Sima, iar evoluția legionarilor s-a îndreptat spre o mișcare radicală, afiliată, indirect, și cu organizații paramilitare naziste.
Această istorie sumbră pare să rezoneze din nou în discursul public actual, unde cântările și simbolurile de atunci devin din ce în ce mai vizibile în manifestațiile de opoziție la legea privind extremismul. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze aceste tensiuni, dezbaterea privind limitele libertății de exprimare în fața amenințărilor ideologice vechi și noi continuă să fie punctul central. Cât de mult va reuși societatea românească să depărteze trecutul violent de prezent, rămâne acum o întrebare deschisă, cu implicații majore pentru viitor.
