România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de alfabetizare financiară din Uniunea Europeană, iar un proiect pilot desfășurat de Programul Național de Educație Financiară (PNEFR) încearcă să schimbe această realitate. Florin Pucheanu, economist și membru al echipei PNEFR, a împărtășit concluziile preliminare ale inițiativei, evidențiind lacunele din sistemul educațional și nevoia urgentă de a oferi tinerilor instrumente concrete pentru înțelegerea finanțelor.
În cadrul proiectului, profesorii și elevii au avut interacțiuni directe care au scos la iveală nu doar lipsa de cunoștințe, ci și o abordare insuficientă a educației financiare în școli. Potrivit lui Florin Pucheanu, elevii nu sunt neapărat ignoranți, ci mai degrabă lipsiți de un cadru conceptual solid.
Viziune pragmatică: Elevii înțeleg valoarea
Generația tânără pare să înțeleagă intuitiv conceptul de valoare, influențată fiind de economia atenției. Ei percep valoarea unui influencer cu mulți urmăritori sau a unui cont de social media care generează venituri. Provocarea este conectarea educației financiare la realitatea lor.
Florin Pucheanu menționează că elevii au inteligență financiară latentă, dar le lipsește cadrul conceptual. Un exemplu concret este dorința unui elev de a aplica dobânda compusă pentru a economisi, demonstrând potențialul de a activa această inteligență latentă.
Datoria: O problemă de înțeles
Una dintre cele mai mari probleme identificate este înțelegerea limitată a conceptului de datorie. Într-un exercițiu, majoritatea elevilor au ales să cumpere un telefon în rate, în loc să economisească pentru a-l achiziționa cash. Aceasta reflectă o tendință de a normaliza datoria, mai degrabă decât de a o folosi ca instrument strategic.
Florin Pucheanu subliniază diferența între datoria care sărăcește (creditul de consum) și cea care îmbogățește (creditul pentru investiții). El explică importanța înțelegerii inflației, definind-o ca degradarea puterii de cumpărare și impactul său direct asupra adolescenților, chiar și fără venituri proprii.
Educația financiară: O componentă a siguranței naționale
Florin Pucheanu consideră că sistemul educațional românesc a tratat superficial educația financiară, cu costuri economice semnificative. El evidențiază pierderea de capital uman, mulți români lucrând în străinătate din cauza lipsei de oportunități interne. „Costul nu se măsoară doar în PIB pierdut sau credite toxice semnate. Se măsoară în opțiuni de viață pe care oamenii nu au știut că le aveau”, explică Pucheanu.
În cadrul proiectului pilot, elevii au fost familiarizați cu concepte precum dobânda compusă, investiții, acțiuni și obligațiuni. Pucheanu folosește exemple practice pentru a explica aceste concepte. Educația financiară timpurie poate schimba modul în care tinerii percep protecția financiară și managementul riscului, transformând copiii în adulți care înțeleg riscurile și oportunitățile vieții economice.
Potrivit lui Florin Pucheanu, pentru a extinde programul la nivel național, ar trebui predate trei concepte fundamentale: dobânda compusă, bugetul personal și diferența dintre datoria bună și cea rea. În contextul digitalizării accelerate și al apariției fraudelor online, educația financiară devine o componentă critică a siguranței naționale. Proiectul pilot PNEFR continuă, punând bazele unei generații mai educate din punct de vedere financiar.
Sursa: Economistul.ro
