„Rosneft”, gigantul petrolier din Rusia, pune sub semnul întrebării proiectul lui Vladimir Putin de a crea o inteligență artificială „suverană”, considerând-o tehnic imposibil de realizat în actualele condiții. Compania condusă de Igor Sechin, un apropiat al președintelui rus, a criticat planurile guvernului, argumentând că lipsa infrastructurii adecvate și a datelor relevante în limba rusă sunt obstacole majore.
Provocări tehnice majore
Criticile „Rosneft” au venit ca răspuns la proiectul de lege elaborat de Ministerul Digitalizării, care vizează reglementarea funcționării inteligenței artificiale în Rusia. Potrivit companiei, antrenarea rețelelor neuronale exclusiv pe date autohtone este practic imposibilă. Infrastructura necesară pentru calcul nu este încă dezvoltată, iar cantitatea de date disponibile în limba rusă este insuficientă pentru a susține un astfel de proiect.
În acest context, „Rosneft” a sugerat o abordare mai pragmatică, propunând utilizarea datelor disponibile public pe internet, indiferent de locația serverelor. Asta include și accesul la resurse precum articolele de pe „Wikipedia”. Această propunere reflectă o înțelegere a limitărilor tehnologice actuale și a necesității de a accesa un volum mai mare de informații pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Reacțiile mediului de afaceri
Nu doar „Rosneft” a exprimat rezerve față de proiectul de lege. Asociația Platformelor Digitale (APD), Asociația Afacerilor Europene (AEB) și Camera de Comerț și Industrie (CCI) au subliniat, la rândul lor, că nu există, în prezent, modele de inteligență artificială „suverane” în Rusia. Toate dezvoltările existente se bazează pe componente străine și seturi de date deschise.
Asociația întreprinderilor din domeniul tehnologiilor informatice și informaționale (APKIT) a atras atenția asupra neclarității conceptelor de „suveranitate” și „naționalitate” în contextul inteligenței artificiale. Cerințele formulate în proiectul de lege sunt identice pentru cele două tipuri de modele, fără a fi clarificate aspectele specifice. Criticile au vizat și cerința de a utiliza doar modele „de încredere” și de a procesa datele exclusiv în Rusia. AEB a criticat, de asemenea, includerea „valorilor spirituale și morale tradiționale rusești” în procesul de dezvoltare a inteligenței artificiale, considerând că acestea nu pot constitui criterii juridice clare.
Impactul potențial al legii
Mediul de afaceri a avertizat guvernul rus că adoptarea proiectului de lege în forma actuală ar putea avea consecințe negative semnificative. Costurile pentru companii ar crește, lansarea produselor pe piață s-ar încetini, dezvoltarea ar fi mutată în alte jurisdicții, iar accesul cetățenilor ruși la tehnologiile de ultimă generație ar fi limitat.
În ciuda criticilor, Ministerul Digitalizării a luat parțial în considerare propunerile pentru a aduce modificări proiectului de lege. Discuțiile publice pe marginea documentului au avut loc în perioada 18 martie – 15 aprilie. Inițiativa nu a fost încă prezentată spre examinare Dumei de Stat.
